Comisia Europeana acorda un nou ragaz Romaniei pentru a evita clauza pe agricultura
Comisia Europeana a acordat miercuri 14 noiembrie Romaniei inca o luna pana la 16 decembrie pentru a-si remedia deficientele in gestionarea ajutoarelor acordate agricultorilor, noul ragaz fiind ultima sansa pe care o mai are Bucurestiul pentru a evita pierderea a circa 110 milioane de euro.
Ragazul primit de Romania pentru acreditarea finala a agentiei de plati in agricultura se datoreaza progreselor semnificative facute intr-o perioada scurta de timp de autoritatile de la Bucuresti, insa este ultima prelungire acordata de Bruxelles, a avertizat comisarul Leonard Orban.
Bruxelles-ul amenintase Romania, la 10 octombrie, ca-i va reduce cu 25% platile pentru agricultura – insemnand circa 110 milioane de euro – daca nu remediaza pana la 9 noiembrie „insuficientele gravele” ale sistemului de gestionare si control pentru ajutoarele destinate agricultorilor.
Saptamana trecuta, autoritatile romane au trimis Comisiei raspunsul lor, insotit de raportul unui expert independent.
Bruxelles-ul a salutat miercuri progresele facute de Romania pentru implementarea sistemelor de plati in agricultura, dar a cerut Bucurestiului sa faca noi eforturi pentru imbunatatirea sistemului IT, pentru a evita reducerea cu 25% a platilor pentru agricultura. Comisia Europeana a mai spus ca va decide in 20 decembrie activarea clauzei de salvgardare pe agricultura, daca Romania nu-si va rezolva, pana in 16 decembrie, problemele in vederea acreditarii depline a agentiei de plati.
intrebat in ce constau exact deficientele semnalate de auditori si aduse la cunostinta Comisiei Europene, comisarul Leonard Orban a explicat ca „sunt 16 disfunctionalitati tehnice, legate de functionarea modulului software”. Orban a subliniat ca decizia de miercuri a Comisiei este una „realmente pozitiva”, dar a subliniat ca este ultima prelungire de care va mai beneficia Bucurestiul. „Este adevarat ca exista un termen-limita initial pentru 27 noiembrie, dar avand in vedere progresele facute intr-o perioada scurta de timp, s-a ajuns la evaluarea ca deficientele de la modulele software vor putea fi eliminate pana la jumatatea lunii decembrie. in aceste conditii, procedura de activare a mecanismului de salvgardare continua, dar el va fi oprit daca evaluarea este una pozitiva”, a spus comisarul european pentru multilingvism.”Este termenul-limita, agentia va trebui sa fie gata la nivelul lunii decembrie si sa se asigure o pefecta functionare a sistemului”, a adaugat comisarul european.
Aflat miercuri la Bruxelles, pentru a da asigurari Comisiei ca Bucurestiul va reusi sa-si corecteze deficientele, ministrul agriculturii Dacian Ciolos a declarat pentru NewsIn ca exista conditiile necesare pentru acreditarea definitiva a Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA), dar o decizie va fi luata in data de 15 decembrie, in functie de raportul de audit al firmei Deloitte. „Exista premisele necesare pentru acreditarea definitiva a Agentiei de Plati, dar o decizie se va lua in functie de raportul prezentat de firma care realizeaza auditul agentiei (Deloitte-n.red)”, a spus Ciolos. El a precizat ca APIA trebuie sa obtina acreditarea definitiva nu doar pentru evitarea clauzei de salvgardare, ci si pentru ca doar o astfel de acreditare permite unei agentii sa gestioneze fonduri europene.
in subordinea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale functioneaza doua agentii responsabile cu gestionarea fondurilor europene, respectiv Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) si Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP). Cele doua agentii de plati au obtinut acreditare provizorie in data de 15 decembrie 2006.
(Surse: NewsIn, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale)
O treime din subventiile in agricultura, la nivelul UE, in neregula. Romania: exemplu negativ din cauza SAPARD
La nivelul statelor membre, aproape 30% din cererile de ajutor pe suprafata pentru care s-au efectuat plati in 2006 contineau erori. Cele mai mari probleme se constata in Grecia, pentru al cincilea an consecutiv. Aproximativ 850 de milioane de euro sunt platite agricultorilor in fiecare an in conditii de control nesatisfacatoare”, arata raportul Curtii Europene a Auditorilor, publicat pe 13 noiembrie, care analizeaza cheltuielile din bugetul UE in anul 2006.
Romania este mentionata la capitolul exemple negative ale cheltuirii fondurilor SAPARD, din cauza unui singur proiect unde au existat probleme la procedura de licitatie publica.
Raportul Curtii Europene a Auditorilor (ECA) a relevat faptul ca, dintre neregulile constatate la cheltuirea banilor europeni, cele mai multe erori se gasesc in domeniul platilor directe in agricultura. Procentul erorilor constatate se ridica la circa 28%, in ansamblul statelor membre.
Auditorii au constatat ca, in toate statele membre vizitate (cu exceptia Portugaliei si a Belgiei), situatia solicitarilor de plata a fost clarificata dupa expirarea termenului limita legal de 31 decembrie 2005 (in valoare de peste 8,3 miliarde de euro). Prin urmare, unele state membre nu au reusit sa ii plateasca pe toti agricultorii pana la termenul limita de 30 iunie 2006.
Aceasta a reprezentat o problema indeosebi in Anglia. Auditul efectuat de Curte la nivel de beneficiar final a revelat 13 cazuri, din cele 54 de plati selectate aleatoriu in vederea testarii, in care suprafetele luate in considerare pentru calcularea numarului de drepturi la plata erau incorecte si/sau ineligibilerdquo; mai arata documentul citat.
Romania nu a scapat fara sa fie mentionata in raportul ECA, in problema fondurilor de preaderare. Operatiunile Sapard auditate de Curte au fost afectate de erori semnificative. Curtea a constatat ca, in cazul anumitor proiecte, beneficiarii de ajutor comunitar nu isi respectasera obligatiile contractuale.
In particular, s-a constatat ca un proiect auditat in Romania nu era eligibil pentru finantare UE, intrucat nu se respectasera normele si procedurile privind achizitiile publice, prescrise de Comisie”, se arata in raport.
Nu in ultimul rand, Agentia SAPARD a primit calificativul nesatisfacatorrdquo; pentru controalele preliminare administrative si tehnice si pentru controalele in teren. Cu toate acestea, in raport se mentioneaza ca majoritatea erorilor identificate privesc un singur proiect in Romania. Eroarea identificata in procedurile de achizitii publice se referea la aspecte formale ale licitatieirdquo;.
Intre tarile luate ca exemplu pentru a ilustra situatia neregulilor in domeniul platilor directe se numara Estonia, Cipru si Ungaria. in Estonia cei patru beneficiari auditati au beneficiat de plati pentru o suprafata mai mare (cu 4,6% – in medie) decat cea masurata la fata locului, iar autoritatile estone nu au putut sa justifice cifra utilizata pentru calculul coeficientului de reducere pe care l-au aplicat.
in Cipru, continua sa existe carente in sistemul cadastral (care dateaza din 1926 si care nu reflecta modificarile survenite de atunci in limitele naturale ale suprafetelor), ceea ce explica diferentele relativ importante care au fost constatate cu privire la suprafete (7,26% si 18,7 %).
in Ungaria, coeficientul de reducere a fost calculat gresit, conducand la plati majorate sistematic cu 1,62% fata de cat s-ar fi cuvenit, potrivit raportului ECA.
in Grecia, pentru al cincilea an consecutiv, oficialii isi exprima rezerve privind insuficienta punere in aplicare a IACS. Pentru 2006, Curtea a confirmat ca in continuare nu se pun in aplicare controale cheie, si anume: gestionarea cererilor de plata, procedurile de inspectie, integritatea bazei de date referitoare la animale si sistemul de identificare a parcelelor agricole. Aproximativ 850 de milioane de euro sunt platite agricultorilor in fiecare an in aceste conditii de control nesatisfacatoare. Pentru perioada 1996-2005, Comisia a impus corectii insumand 479 de milioane de euro, echivalentul a aproximativ 6% din cheltuielile declarate”, se precizeaza in Raportul Curtii Europene a Auditorilor.
(Sursa: EurActiv)
Subventiile la hectar in terenurile de golf ale vest-europenilor
Banii pe care ar trebui sa-i primeasca fermierii europeni de la bugetul UE ajung in buzunarele patronilor unor terenuri de golf (in Danemarca), a unor herghelii si parcuri de distractii (in Germania si Suedia) sau a unor consilii locale orasenesti si companii de cai ferate (in Marea Britanie). Dezvaluirea ii apartine presedintelui Curtii Europene de Conturi, Hubert Weber, care a relatat toate acestea, luni, in fata Comisiei bugetare a Parlamentului European de la Strasbourg.
Potrivit EUObserver.com, Weber a prezentat un al XIII-lea raport consecutiv al Curtii in care se acorda un cartonas rosurdquo; manierei in care guvernele celor 27 de state membre si Comisia Europeana (CE) cheltuie banii UE. Raportul apreciaza ca exista un nivel ridicat al erorilor”, in felul cum statele au cheltuit, pe parcursul anului 2006, nu mai putin de 32,4 miliarde euro din bugetul comunitar. De pilda, din opt dosare pentru accesarea de fonduri europene depuse de fermieri, selectate aleatoriu, Curtea a descoperit ca sapte nu indeplineau conditiile de mediu care ar fi justificat acordarea banilor. in schimb, mari proprietari de pamant care nu au activitati agricole s-au bucurat de bani pentru agricultura, care au fost acordati in functie de suprafeta detinuta, nu in functie de productia agricola estimata.
La fel ca in alti ani, Grecia este apreciata drept statul cu cele mai mari probleme in gestionarea banilor dedicati agriculturii, erorile fiind suficient de grave, incat sa justifice reducerea fondurilor primite de la Bruxelles. Si in cazul fondurilor dedicate dezvoltarii rurale”, cel putin 12 % dintre ele au fost acordate nejustificat, considera Curtea.
Toate acestea se intampla pe cuprinsul UE, pentru ca sistemele de supervizare si control (in privinta alocarii banilor n.r.) ale statelor membre sunt in general ineficiente sau moderat de eficiente, iar CE mentine numai o supraveghere moderat de eficienta”, a declarat Hubert Weber. De alocarea banilor pentru agricultura si de investitiile in coeziunea sociala se ocupa guvernele statelor membre, dar neregulile nu ocolesc nici domeniile de care se ocupa cu precadere CE, cum ar fi politicile interne ale UE, politica externa si ajutoarele de preadederare.
La 29 noiembrie, Huber va trebui sa prezinte aceste dezvaluiri plenului PE, iar daca europarlamentarii le vor considera suficient de grave, ei ar putea ca, in aprilie 2008, sa nu aprobe descarcarea de bugetrdquo; a Comisiei. Acest vot negativ este, de regula, un mijloc de presiune pentru ca erorile identificate de Curte sa fie corectate, insa duce la intarzieri in adoptarea noului buget si creeaza un climat de neincredere fata de CE. (Sursa: Gandul)
