Uniunea Europeana a alocat fonduri, in perioada 2001-2005, pentru proiecte in domeniul infrastructurii de transport si de mediu in valoare de 2,25 miliarde de euro, prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare (ISPA). Conform Raportului Public al Curtii de Conturi pe 2005, din cele peste 2,25 miliarde de euro, ministerele Transporturilor si Mediului au reusit sa absoarba doar 11,6%, adica 262 de milioane de euro.
O parte dintre proiectele de Mediu si de Transporturi au fost demarate, dupa ani de intarziere, dar nu au fost finalizate. Intrebate cine e de vina pentru aceasta situatie, autoritatile centrale isi paseaza vina reciproc.
La Ministerul Mediului, vina nereusitei de a lua banii acordati de UE este impartita cu Oficiul de Plati si Contractare PHARE, din Ministerul Finantelor Publice. Situatia a fost mai simpla la Ministerul Transporturilor, deoarece au gestionat fondurile ei insisi; Cu toate acestea, cei de la Transporturi au avut rezultate mai slabe decat cei de la Mediu, insa problemele invocate au fost aceleasi: perioada indelungata de pregatire a unor documente complexe de licitatie, a studiilor de impact, a studiilor de dezabilitate, punerea la dispozitie cu intarziere a terenurilor, dar si conditiile meteorologice nefavorabile din primavara anului 2005. Partea cea mai dificila este implementarea unui proiect. Inceputul a fost greu pentru ca trebuie sa ai proiecte pregatite si aceasta etapa dureaza intre patru si sase ani. Ai de facut studii de fezabilitate, proiectare, iar toate se fac prin licitatie. Sunt dificultati cu exproprierile, titluri emise gresit si e normal sa nu putem termina, a explicat Florentina Teodorovici, director adjunct pentru programe comunitare din Ministerul Transporturilor, citata de Cotidianulrdquo;.
Reprezentantii Ministerului Transporturilor afirma ca, in februarie 2007, au reusit sa absoarba 19% din banii alocati, adica 228 de milioane de euro. Pana in 2010, Romania poate accesa 2 miliarde de euro neramburabili prin instrumentul ISPA; daca pana la data limita, autoritatile nu vor face toate demersurile pentru a primi banii de la UE, atunci ei vor fi pierduti.
in comparatie, reprezentantii ministerului de finante din Bulgaria estimeaza ca aceasta tara a absorbit 39% din fondurile disponibile in 2006 prin instrumentele de plata PHARE si ISPA, primind efectiv doar 10 milioane de euro dintre cele 28 de milioane disponibile.
ANIMMC asaltata de micii intreprinzatori pentru fonduri
Pentru implementarea cu succes a strategiei, politicilor activitatilor si programelor destinate dezvoltarii si promovarii sectorului IMM, Conducerea Agentiei Nationale pentru intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie si-a consolidat capacitatea institutionala, prin infiintarea a opt oficii teritoriale situate in: Constanta, Timisoara, Brasov, Cluj, Iasi, Targu Mures, Galati si Craiova, carora le sunt arondate zonele de afaceri limitrofe, fiind acoperit, astfel, intregul teritoriu al tarii.
in plus, pentru flexibilizarea si cresterea transparentei derularii programelor, Conducerea ANIMMC a initiat si infiintat, incepand din acest an, Registrul Unic Electronic de inscriere a dosarelor depuse de intreprinzatori pentru accesarea programelor din 2007. Utilizarea Registrului Unic Electronic de inregistrare a dosarelor vine sa sporeasca transparenta procedurii de inscriere, deoarece angajatii ANIMMC doar introduc datele pe calculatoarele, iar de gestionarea informatiilor stocate, precum si de asigurarea securitatii acestora, se ocupa o firma specializata care este si administratorul Registrului Unic. Din pacate, oficialii ANIMMC s-au confruntat incepand cu 10 aprilie (data lansarii a opt dintre cele treisprezece programe derulate de ANIMMC) cu probleme majore de natura organizatorica: atat in fata sediului central din Bucuresti, cat si in fata oficiilor teritoriale din tara s-au creat busculade si liste ad hocrdquo; de ordine a depunerilor dosarelor pentru accesarea programelor. Numerosi deponenti si-au exprimat ingrijorarea deoarece sunt constienti ca au foarte putine sanse, sau nici una, de a mai accesa programul, criteriul de selectie fiind: „Primul venit, primul servit”. In cinci din cele sase programe, solicitarile (peste 3200 la numar numai in prima zi) ar valora, conform estimarilor din cadrul Agentiei, mai mult decat dublul fondurilor alocate, adica 27,5 milioane de lei.
Subventia la hectar jumatatea perioadei de depunere a cererilor
Mai bine de jumatate din fermierii romani nu indeplinesc criteriile de eligibilitate pentru a pune mana pe fondurile Uniunii Europene. Asta pentru ca nu detin suprafete de teren suficient de mari pentru a primi cei 50 de euro pe hectar acordati anual de Comisia Europeana. Din cele 4,25 milioane de exploatatii agricole din Romania, 2,3 milioane sunt mai mici de un hectar si nu pot lua subventia unica pe suprafata (SAPS), potrivit autoritatilor. intre 1 martie si 15 mai, fermierii sunt asteptati la Agentiile de Plati pentru a depune cereri pentru subventia de la UE.
Daca initial au fost inscrisi in Registrul Fermelor 1,5 milioane de fermieri, dupa analiza dosarelor au ramas eligibili numai 1,2 milioane. Diferenta pana la 4,2 milioane sunt fie fermieri care nu se incadreaza, pentru ca au exploatatii mai mici de un hectar alcatuite din parcele sub 3.000 de metri patrati, fie nu vor sa fie luati in evidentele oficiale.
Procesul de depunere a cererilor de subventie este in toi, urmand sa se incheie la 15 mai. Acum, la jumatatea perioadei, au fost depuse 588.000 de cereri, insumand 3,7 milioane ha de teren arabil. „Ne asteptam la 1,2 milioane de fermieri, care ar urma sa inscrie 8,5 milioane de hectare”, a declarat Nicolae Sterghiu, presedintele APIA, citat de Adevarulrdquo;. insa autoritatile au o noua problema: terenul arabil al fermierilor doritori de subventie nu depaseste 6,5 milioane de hectare, diferenta fiind formata din pasuni, mare parte apartinand primariilor. Si pentru ca autoritatile locale nu pot inscrie pasunile, ci numai asociatiile de crescatori de animale, acestea vor concesiona la iuteala suprafetele unor asociatii care nu exista, si care, considera directorul APIA, se pot constitui de pe o zi pe alta. Un asemenea ritm ar fi incredibil pentru birocratia romaneasca, in conditiile in care constituirea Federatiei de Crescatori de Pasari de Rasa a durat, dupa spusele presedintelui Federatiei, Constantin Nita, nu mai putin de 6 luni. Diferenta lipsa pana la 8 milioane de hectare (1,5 milioane de hectare) ne-ar costa 100 milioane de euro, timpul ramas pentru inscrierea intregii suprafete este extrem de scurt pentru a se recupera pierderile.
