Nemultumirile angajatilor au crescut ca efect al crizei economice, peste jumatate dintre salariati sunt nemultumit de salariu si considera ca acesta nu reflecta munca depusa, iar relatiile la locul de munca au devenit mai formale, predominand sentimentul de concurenta, potrivit unui studiu BNS.
Angajatii nemultumiti de salarii sunt in principal barbati (cu 50% mai multi decat femeile), lucreaza in mediul privat (cu 52% mai multi decat in sectorul public) si au mai avut cel putin un loc de munca anterior (cu 28% mai multi angajati cu experienta decat cei aflati la primul loc de munca) , potrivit rezultatelor unui studiu realizat de Blocul National Sindical (BNS).
Printre factorii semnificativi, din punct de vedere statistic, in explicarea nemultumirilor salariale se numara neimplicarea in procesului de luare a deciziilor, nerecompensarea fidelitatii la locul de munca, factorii de risc fizic, in special presiunea unor termene scurte, si lucrul in schimburi.
Astfel, potrivit studiului, 55% dintre angajati sunt nemultumiti de salariu si considera ca acesta nu reflecta munca depusa, fata de 48% in 2010.
Relatiile la locul de munca au devenit mai formale atat intre sefi si angajati, cat si intre salariati, predominand sentimentul de concurenta, nu de cooperare.
Ponderea relatiilor amicale intre sefi si angajati s-a redus de la 23% in 2010 la 17% in 2011, iar intre angajati a scazut de la 71% in 2010 la 64% in 2011.
Potrivit studiului, angajatii se autoevalueaza mai slab decat in 2010, ceea ce denota lipsa de incredere sau de motivatie, putand fi insa si consecinta mediului economic advers. Astfel, 45% dintre angajati considera ca activitatea lor s-a imbunatatit in ultimul an, fata de 54% in 2010. Totodata 44% dintre salariati considera ca activitatea lor s-a imbunatatit in ultimii cinci ani, fata de 54% in 2010.
Pentru reducerea nemultumirilor salariale si avand in vedere contextul economic care face dificila cresterea salariilor, autorii studiu recomanda angajatorilor atat din sectorul public cat si din cel privat sa implice mai mult angajatii in procesul de luare a deciziilor, sa recompenseze fidelitatea la locul de munca si sa reduca factorii de presiune psihica asupra angajatilor.
Totodata, in perceptia angajatilor, romanii nu se intorc din strainatate, ci dimpotriva tot mai multi vor sa plece la munca in alte state. Doar un roman din o suta s-a intors sa lucreze in tara si unul din cinci ar pleca la munca in strainatate, se mai arata in studiu.
Raportul dintre emigratia potentiala si imigratia efectiva este de 21 la 1, ceea ce arata ca perceptia de pe piata muncii din Romania nu s-a imbunatatit, potrivit autorilor studiului.
Totodata, autorii studiului au facut un portret robot al angajatului roman care vrea sa plece la munca in strainatate. Astfel, acesta este barbat, lucreaza in prezent in sectorul privat, este profund nemultumit de salariul actual, are intre 25 si 44 de ani, provine dintr-un mediu sarac, in special din regiunea sud-vest Oltenia sau din regiunea nord-vest.
BNS spune ca pentru reducerea tentatiei de a pleca la munca in strainatate Guvernul ar trebui sa-si concentreze actiunile de atragerea investitiilor private, locale si straine, in regiunele de sud-vest si nord-vest, unde sa isi aloce parti mai importante din proiectele publice de investitii.
O structura economica in care bogatia si oportunitatile sunt doar in mari aglomerari precum Bucuresti sau Cluj, iar saracia si lipsa de perspectiva sunt concentrate in alte regiuni foarte sarace nu poate contribui la promovarea unei cresteri economice sanatoase si inclusive, considera autorii studiului.
Pentru cresterea frecventei evaluarilor si formarii profesionale, BNS recomanda ca legea guvernantei corporative aflata in lucru la Guvern sa se refere si la firmele private, nu doar la cele de stat, atat in materie de transprenta decizionala, si sa includa obligatii cu privire la procedurile de formare, evaluare si promovare.
Conditiile de munca joaca un rol esential in determinarea bunastarii si satisfactiei pentru multi cetateni romani. De aceea, imbunatatirea conditiilor de munca este cruciala pentru a obtine o mai buna calitate a muncii, o productivitate mai buna si o ocupare a fortei de munca.
