Punct final in negocierile dintre Comisia Europeana si Guvernul Romaniei. Anasstasios Bougas, responsabilul pentru Romania din cadrul Directoratului General Dezvoltare Regionala, Comisia Europeana a declarat saptamana trecuta: Ma bucur sa pot spune astazi ca am incheiat negocierile si ca toate programele transmise de Romania vor fi aprobate cel mai probabil, in zilele care urmeazardquo;.
Cadrul Strategic National de Referinta 2007-2013, aprobat deja, este document de referinta pentru programarea Fondurilor Structurale si de Coeziune. Prin acest document se stabilesc prioritatile de interventie ale acestor fonduri.
Documentul face legatura intre prioritatile nationale de dezvoltare, stabilite in Planul National de Dezvoltare, si prioritatile la nivel european.
Obiectivul Cadrului Strategic National de Referinta 2007-2013 este reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala intre Romania si statele membre ale UE prin generarea unei cresteri suplimentare cu 15% a PIB si de 2% a ocuparii fortei de munca pana in anul 2015.
In perioada 2007-2013, Romania va beneficia de aproximativ 19,7 miliarde euro din partea UE ca sprijin din Fondurile Structurale si de Coeziune pentru realizarea prioritatilor nationale de dezvoltare, in vederea reducerii decalajelor fata de statele membre UE.
Nu doresc sa compar reultatele Romaniei si cele ale Bulgariei deoarece acest lucru ar insemna sa avem in vedere chestiuni ce tin de termene si de calitatea programelor. Va pot insa garanta ca programele si tot ceea ce s-a obtinut in Romania, reprezinta niste rezultate excelente, nu numai comparate cu Bulgara ci si cu celalte state membere ale UE”, a spus Anasstasios Bougas. (Sursa: HotNews.rordquo;)
Politica Agricola Comuna a UE si interesele fermierilor romani
Politica Agricola Comuna ramane un subiect controversat pe agenda statelor UE. Parlamentul European a cerut saptamana trecuta Comisiei sa-si reconsidere propunerea privind suprimarea dintr-o data, anul acesta, a sistemului de interventie pe piata cerealelor. Politica Agricola Comuna, sustinuta cu tarie in special de Franta, va inghiti in perioada 2007-2013 de sapte ori mai mult decat bugetul Uniunii pentru cercetare, tehnologie, stiinta, dezvoltare si educatie. Corespund aceste cheltuieli, de care beneficiaza numai 5% din populatia Europei (pentru care sunt aprox cheltuiti 40% din resursele financiare europene), reformelor cerute de Agenda Lisabona? Sistemul European de interventie pentru cereale consta intr-un pret unic de 101,31 euro pe tona, achitat agricultorilor care-si vand recoltele pentru stocarea lor publica. Comisia Europeana mentioneaza ca stocurile comunitare s-au ridicat, in 2005/2006, la 5,6 milioane de tone si ca ele ar putea atinge, pana in 2013, la 15,6 milioane de tone.
Deputatii europeni considera, contrar Comisiei, ca o perioada de tranzitie de trei ani, in care sistemul de interventii sa fie redus treptat, ar fi mai bine adaptata la situatia actuala din sectorul cerealelor. De altfel, Comitetul pentru Agricultura din cadrul PE se pronuntase pentru respingerea propunerii Comisiei Europene insa legislativul a preferat solutia reducerii progresive, timp de trei ani, a achizitiilor publice de cereale.
Deputatii au estimat ca suprimarea dintr-o data a regimului de interventii, inca din campania curenta, ar afecta in special noile State Membre. Ei propun limite pentru cantitatile de cereale achizitionate prin sistem de interventie: pana la 2 milioane tone pentru campania 2007/2008, 1 milion de tone in 2008/2009 si 0 tone incepand cu 2009/2010. in timpul dezbaterii care a precedat votul final, Benita Ferrero-Waldner, reprezentanta Comisie Europene a exprimat disponibilitatea Executivului sa discute o reducere treptata a stocurilor de interventie.
Interesul agricultorilor romani este sa beneficieze de aceasta plasa de siguranta, in cazul inregistrarii unor productii mari care nu pot fi vandute in totalitate pe piata de cereale. Desi PAC este un sistem de alocare care aduce aminte de practici comuniste, totusi bunastarea agricultorilor europeni s-a bazat, din 1958, pe acest instrument. Iata ca fermieri romani, cei mai saraci la acest moment, sunt pusi in situatia sa nu mai beneficieze de acest sistem. Discutiile cu privire la PAC nu trezeasca cine stie ce ingrijorari in Parlamentul de la Bucuresti, a carui preocupari sunt diferite de interesele propriului electorat. Fata de Polonia, care se lupta pentru interesele fermierilor sai, Romania penduleaza cu succes intre nepasare si dezinteres. Singurul parlamentar roman de la Bruxelles care a intervenit in acest subiect a fost Monica Maria Iacob-Ridzi (PPE-DE). Ea a protestat impotriva oricaror propuneri de limitare sau renuntare la PAC pana in 2013. Deputatul roman a declarat:
Romania a devenit dupa aderare al doilea producator din Uniune, cu o cota estimata de 17 procente. Comisia a argumentat ca sistemul interventiei este abuzat de fermierii din Uniune pentru care stocul de interventie a devenit un debuseu comercial important, dar acest argument nu este universal valabil, nu se poate in nici un fel spune ca planificarea agricultorilor romani ar fi depins de un calcul prealabil privind vanzarea catre interventie. Daca vor aparea stocuri in Romania, acest lucru va reprezenta pur si simplu si va rezulta din mecanismele pietei. Vreau sa accentuez faptul ca sustin raportul domnului Glattfelder, care respinge propunerile Comisiei, in forma sa originala. Amendamentele depuse la propunerea de regulament nu corecteaza neajunsurile documentului legislativ, intrucat orice limitare impusa posterior campaniei de semanare, indiferent de amploarea ei, este incorecta fata de agricultorirdquo;.
in sfera Politicii Agricole Comune, Parlamentul European nu are decat un rol consultativ, decizia fiind luata de Consiliul de Ministri, la propunerea Comisiei Europene. Dosarul ar putea ajunge pe ordinea de zi a urmatorului Consiliu agricol din 11-12 iunie. (sursa: Deutsche Wellerdquo;)
