RECOLONIZAREA AROMaNILOR iN DOBROGEA
A doua colonizare sau recolonizare a macedo-aromanilor a avut loc in anul 1940. in acest an Romania a pierdut Basarabia si Bucovina (prin dictatul de la Moscova din 26 iunie 1940) teritoriul de nord-vest al Transilvaniei (prin dictatul de la Viena din 30 august 1940), si Cadrilaterul (prin tratatul de la Craiova din 7 septembrie 1940). Cauzele celei de-a doua colonizari s-au datorat, deci, tratatului de la Craiova. Tratatul si Anexele sale au fost rectificate prin Decretul lege Nr. 30.999 din 10 septembrie 1940. in cadrul Anexelor la Tratatul incheiat intre Romania si Bulgaria, art. 3 stabilea ca in termen de trei luni, incepand cu data schimbarii instrumentelor de rectificare ale Tratatului, sa se procedeze, la un schimb obligatoriu supusii romani de origine etnica bulgara din judetele Tulcea si Constanta si supusii romani de origine etnica romana din judetele Dorostori si Caliacra. Prentru aromani incepea asadar o noua stramutare: a treia pentru farsilotii din Albania, a patra pentru gramustenii din Grecia si Bulgaria si in fine, a cincea chiar, pentru farsirotii veniti din Grecia. Parca a fost un bluestem asupra lor: sa nu aiba liniste si statornicire. Important este faptul ca n-au sucombat; au sfidat aceste dureroase exoduri de care au avut parte, constienti ca nu le sunt harazite de soarta ci de conjuntura vreumurilor respective. Tot astfel au tratat si aceasta ultima emigrare.
Numarul aromanilor colonizati in Cadrilater
Cunoasterea cu exactitate a numarului pana in 1940, era imposibila. in tabelele recensamantului din 1930, nu au fost inclusi (probabil pentru faptul ca inca nu erau cetateni, intrucat in recensamanturi mai recente sunt trecuti, chiar daca aromanii din Rominis nu sunt declarati etnie separata). Din aceste motive in lucrarile de specialitate au fost avansate diverse cifre, autorii minimalizand sau amplificand numarul lor. in ultima vreme s-au luat in calcul cele doua cifre lansate de Vasile Musi si Constantin Noe. Unii au considerat ca etalon estimarea facuta de V. Musi, altii pe cea a lui C. Noe. Concret, primul in cartea sa un deceniu de colonizare in Dobrogea Noua”, scrisa an 1935, indica cifra de 6.553 de familii(inmultit cu 5 media pe familie rezulta 32.765 de suflete). Vasile Musi nu indica sursa acestei evaluari; Constantin Noe, in Colonizarea Cadrilateruluirdquo; scrisa in 1938, indica cifra de 4946 de familii de macedoneni (adica 24.730 de suflete). C. Noe specifica sursa: tablourile de colonisti (capii de familii) aprobati pe centre si categorii la data de 15 februarie 1932, preluate de la Serviciile agricole ale celor doua judete si pe care le publica la sfarsitul lucrarii mentionate. Deci, C. Noe evalua numarul aromanilor dupa tablourile cu colonistii aprobati in cele doua judete, in februarie 1932, afirmand ca rdquo;de la februarie 1932, pana astazi (pana in 1938, cand si-a scris lucrarea, n.n.), situatia numerica a colonistilor nacedoneni nu s-a schimbat multrdquo;. Realitatea este alta insa, colonizarea s-a continuat pe tot parcursul anilor 1932 si 1933; colonizarea inceta abia la sfarsitul lunii decembrie 1933. in aceste interval au soit grupe numeroase de gramusteni din Bulgaria si din Grecia, tinuturile Cavala si Seres. Cercetand fondul Prefecturii Jud. Durostov, existand la arhivele statului din Ramnicu Valcea s-a gasit un document care face lumina in acesta problema; este vorba de un tablou numeric cu date exacte ale populatiei din acest judet, pe nationalitati si colonisti, existenti la 1 mai 1940. Din pacate pentru judetul Caliacra nu s-a gasit un asemenea document; fondul Prefecturii Caliacra este inexistent, astfel ca tabloul numeric pe localitati al populatieie din Caliacra, similar cu cel din Durostov (ambele tablouri au fost ordonate de guvernul Ion Antonescu), nu s-a gasit. Cunoastem numarul familiilor colonizate in acest judet pana la 1 septembrie 1937, dintr-un tablou concis al O.N.A.C-ului, care specifica totalul familiilor pe nationalitati. Tablourile (atat pentru Dorostor cat pentru Caliacra) au fost cerute printr-o circulara expres de catre Tinutul Marea, Serviciul Administrativ prin Rezidentul Regal.
Evacuarea si asezarea aromanilor din judetul Constanta si Tulcea
in vederea organizarii evacuarii populatiei din Cadrilater se infiinta pe langa Ministerul Afacerilor Straine un Comisariat general cu sediul central la Bucuresti, dar care isi desfasura activitatea efectiva la Constanta, unde exista Comisariatul General pentru Dobrogea. Sarcina acestui comisariat era sa duca la indeplinire atat deplasarea populatiei cat si rezolvarea tutoror problemelor ce decurgeau de reasezarea ei. Populatia urma si fie reasezata in judetele Constanta si Tulcea unde existau terenuri disponibile, in urma plecarii populatiei germane (prin conventia romano germana) si a bulgarilor (prin tratatul de la Craiova). Evacuarea din Cadrilater s-a efectuat relativ rapid. Dupa o evidenta la zi de catre comisia de evacuare de langa Tinutul Marea, pana la 18 septembrie populatia romana a fost complet evacuata; in zona se mai gaseau capii de familie, care s-au reantors pentru a recolta si transporta ultimile culture: floarea soarelui, fasolea, etc. Deoarece germanii si bulgarii nu parasisera localitatile din cele doua judete, s-a stabilit ca populatia romineasca din Cadrilater sa fie cazata temporar in judetul Ialomita si in Dobrogea de sud (in zona localitatii Negru Voda cat si in Tuzla, Plopeni, Baraganul, Negresti). Sederea colonistilor aromani (si a celorlalti colonisti, evident), pana la urma a fost de durata mai mare; bulgarii n-au respectat protocolul romano bulgar care prevedea ca ei sa paraseasca regiunea pana la 15 decembrie 1940. ca urmare a acestei intarzieri au trebuit sa paraseasca iarna anului 1940-1941 in judetul Ialomita (unde se afla grosul de refugiati), fiind cazati prin casele localnicilor, cu bagaje aruncate in curtile acestora, cu lipsuri de tot felul, in special cele alimentare, nevoiti sa lucreze pentru intretinerea familiior ca zilieri la construirea soselei Tandarei Urziceni care se afla de-a lungul zonei de dislocare. Abia in aprilie 1941, Comisariatul Colonizarii a decis ca toti colonistii asezati temporar in judetele din vechiul regat (alti colonisti fusesera cazati in judetele Olt si Teleorman) sa fie trimisi in Dobrogea. Atribuirea de gospodarii si terenuri colonistilor s-a facut de catre comisii fornate dintr-un reprezentant al Serviciului Comercial al Colonizarii, primarul comunei, preotul, invatatorul, notarul si cate un delegat al colonistilor din fiecare centru de colonizare (la fel ca in Cadrilater). in Decembrie 1941 s-a infiintat Inspectoratul General al Colonizarii in Dobrogea care avea misiunea sa pregateasca lucrarile de definitivare a colonistilor. Pe baza documentelor cercetate: Fondul Inspectoratului General al colonizarilor din Dobrogea (Arhivele Statului din Constanta), Directia Generala a Arhivelor Statului din Bucuresti va prezentam localitatile si numarul de familii de aromani care s-au stabilit in Dobrogea in primavara anului 1941.
Numarul de familii stabilite in judetul Constanta
Agigea: 39 familii (pindeni si farsiroti); Anadalchioi (fost cartier al Constantei): 79 familii (pindeni, gramusteni si farsiroti); Baia (pe atunci facea parte din jud Constanta): 50 familii (gramusteni Bulgaria); Cobadin: 53 familii (gramusteni Bulgaria); Cogealac: 169 de familii (farseroti Grecia); Colilia (azi acest sat s-a desfiintat; a apartunut comunei Pantelimonul de Jos): 61 familii (gramusteni Bulgaria si Grecia); Dobromir Deal: 16 familii (gramusteni Grecia); Dobromir Vale: 43 familii (gramusteni Bulgaria); Gradina Cheia: 20 de familii (amestecati, farsiroti, gramusteni Bulgaria si din Hrupistea Grecia); Mangalia 13 familii (pindeni Veria Grecia); Ferdinand (actuala comuna M. Kogalniceanu): 229 de familii (farsiroti Grecia); Mihai Viteazu: 239 de familii farsiroti, gramusteni Livezi Grecia); Nisipari: 45 de familii (farsiroti Grecia si Albania); Ovidiu: 108 familii (farsiroti Grecia si Albania); Cocosu (azi Poiana sat ce apartine de Ovidiu): 70 de familii (farsiroti Grecia); Palazu Mare: 119 familii (farsiroti Albania); Palazu Mic: 39 familii (farsiroti Grecia); Panduru (pe atunci apartinea de jud Constanta) 331 familii (gramusteni Bulgaria); Sacele: 65 de familii (gramusteni Bulgaria); Sinoe (apartinea de Constanta): 268 de familii (gramusteni Bulgaria si Grecia); Tariverde: 136 de familii (gramusteni Bulgaria si Grecia); Techirghiol: 60 de familii (pindeni Veria Grecia); Tuzla: 30 de familii (pindeni si farsiroti); Valea Neagra: 7 familii (gramusteni); Viile Noi: 45 de familii (farsiroti Albania si Grecia).
in judetul Constanta de atunci au fost definitivate in 26 de centre un numar de 2562 de familii.
Astazi exista Comunitatea Aromana din Romania care s-a constituit ca expresie a vointei cetatenilor romani de origine armaneasca, de a se asocia si organiza institutional pentru a pastra si dezvolta limba armana, traditiile si cultura armaneasca, pentru a promova valorile armanesti spirituale catre generatiile viitoare la fel cum stramosii nostri au facut acest lucru pentru noi. Prin Declaratia de la Slobozia”, adoptata in 18 Ianuarie 2004, s-a initiat organizarea pe principii comunitare a armanilor care locuiesc in Romania. Pana in prezent Comunitatea are sase filiale: Constanta, Tulcea, Calarasi, Ialomita, Bucuresti, Timis, insumand un numar de circa 7000 de membri.
Ansamblul folcloric IHOLUrdquo; al Comunitatii Aromane din Romania
Al Filialei Constanta a luat nastere in vara anului 2004. in anul infiintarii a participat la ETNO FESTIVAL MALOVISHTEA 2004”, in Macedonia, de unde s-a intors incununat cu mare succes. Ansamblul IHOLUrdquo; este format din 18 membri ai Comunitatii Aromane din Romania (tineri cu varste cuprinse intre 14 si 25 de ani). Acest grup folcloric scoate in evidenta faptul ca numai impreuna putem sa evoluam cultural, ca numai noi, deadunrdquo; putem sa facem ca limba, cultura si traditiile sa fie pastrate de-a lungul timpului. in programele noastre artistice impletim cu mare usurinta cantecul si dansul specific armanilor, gramosteni si farsiroti. Toate aceste lucruri sunt posibile datorita coordonatorului Purichea Zaharica care este totodata si persoana care a ajutat ca acest grup sa ia fiinta. Dintre manifestarile culturale unde ansamblul Comunitatii Aromane din Romania, filiala Constanta, a luat parte, enumeram: Festivalul International Etni Fair Play”, ce a avut loc la Valenii de Munte intre zilele 06 09 Mai 2005. in cadrul acestui festival, grupul folcloric al filialei Constanta, IHOLUrdquo; a participat la toate manifestarile organizate de catre Federatia Romana Sportul pentru toti”, intorcandu-se cu diplome care accentueaza buna pregatire a tinerilor nostri aromani. La Sinaia, 30 Septembrie 02 Octombrie 2005, Agentia de viserdquo; impreuna cu Primaria orasului au organizat festivalul Sinaia Foreverrdquo; avand ca tema in acest an Unitate prin diversitate multiculturalitaterdquo;. in zilele mentionate, grupul IHOLUrdquo; care a fost insotit si de doua mari artiste de muzica armaneasca: Sirma Granzulea si Zoe Gica, a luat parte la diverse programe artistice prin dansuri, cantece, expozitii si degustari de produse culinare specifice si la o parada de costume nationale si de steaguri specifice fiecarei natii. in cadrul manifestarii a avut loc o defilare in centrul Sinaiei unde aromanii au fost incadrati intre celelalte minoritati care au luat parte la festival. Grupul folcloric al filialei Constanta IHOLUrdquo; a inregistrat in ziua de 23 Noiembrie o emisiune la TV Favorit, o emisiune cu cantece si dansuri ce a fost difuzata in ziua de 1 Decembrie 2005, o emisiune in care toate minoritatile au avut cate un numar artistic. Tot in aceeasi zi, la OTV filiala Constanta a avut o alta inregistrare in care doamna Sirma Granzulea alaturi de membrii grupului nostru folcloric au prezentat un program artistic. in zilele 22 26 August 2006, ansamblul filialei Constanta a participat la Festivalul ProEtnicardquo; de la Sighisoara unde cantecele si dansurile gramostenesti si farsirotesti au incantat publicul prezent la aceasta manifestare culturala. La sediul filialei Constanta, in fiecare Duminica, incepand cu orele 13:00, grupul IHOLUrdquo; alaturi de departamentul pentru tineret se intruneste pentru repetitie de jocuri si cantece armanesti. Aceste duminici sunt instructive pentru tinerii aromani, datorita faptului ca astfel noi nu uitam originile, traditiile si limba noastra, nu uitam ce suntem Armanirdquo;. Si de acum inainte, noi componentii acestui mic (ca varsta), dar mare (ca prestanta) ansamblu folcloric vom face tot posibilul, oriunde ne vom duce, sa ne facem Comunitatea/ Fara sa fie mandra de faptul ca inca exista tineri cu Vreari ti Armanamirdquo;.