Sprijin financiar pentru producatorii din sectorul vitivinicol
Guvernul a aprobat in sedinta de miercuri masurile pentru care se acorda sprijin financiar producatorilor din sectorul vitivinicol, in conformitate cu Regulamentul CE nr. 479/2008 privind organizarea comuna a pietei vitivinicole.
Beneficiarii sprijinului financiar sunt producatorii din sectorul vitivinicol, persoane fizice sau organizatii ale acestora.
Masurile pentru care se acorda sprijin financiar sunt:
-Promovarea pe piete terte;
-Restructurarea si reconversia podgoriilor;
-Asigurarea recoltei;
-Folosirea mustului de struguri concentrat;
-Investitii;
-Prima de defrisare.
Sprijinul financiar este asigurat de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, iar plata aferenta acestor masuri se efectueaza incepand cu 1 ianuarie 2009.
Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura este responsabila pentru gestionarea platilor si recuperarea platilor necuvenite.
Normele metodologice de aplicare a sprijinului financiar acordat producatorilor din sectorul vitivinicol, conditiile de acordare a sprijinului pentru fiecare masura, cheltuielile eligibile, precum si modalitatile de verificare si control vor fi aprobate prin ordine ale ministrului agricultura si dezvoltarii rurale.
(Sursa: Guvernul Romaniei)
1,9 miliarde euro cofinantare pentru PNDR
Valoarea totala a fondurilor destinate cofinantarii contributiei financiare, acordata Romaniei de Comunitatea Europeana din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR), prin Programul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013, se ridica la circa 1,948 miliarde euro (echivalent lei), potrivit unei Hotarari pentru completarea HG 224/2008, adoptate in sedinta de Guvern de miercuri, 8 octombrie.
Astfel, pentru 2008 cofinantarea se ridica la 278,47 milioane euro, pentru 2009 la 350,4 milioane euro, pentru 2010 la 330,22 milioane euro, pentru 2011 la 329,75 milioane euro, pentru 2012 la 330,07 milioane lei, iar pentru 2013 la 329,35 milioane euro.
Conform prevederilor Articolului 16 din Regulamentul Consiliului European 1698/2005 si potrivit prevederilor Programului National de Dezvoltare Rurala (PNDR), aprobat prin Decizia Comisiei Europene 3831 din 16 iulie 2008, completarea contributiei financiare acordate de CE din FEADR, este asigurata anual de la bugetul de stat.
Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP) poate angaja cheltuieli prin contractele de finantare numai in limita sumelor stabilite pentru fiecare masura si comunicate de catre APDRP.
in perioada 2007-2013, contributia Uniunii Europene acordata Romaniei pentru masurile de dezvoltare rurala se cifreaza la circa 8,022 miliarde euro, din care 7,522 miliarde euro reprezinta fondurile alocate prin Programul National de Dezvoltare Rurala.
(Surse: EurActiv.ro; Guvernul Romaniei)
Romania va absorbi circa 850 de milioane de euro din fonduri ISPA in 2008-2009
Ministerul Finantelor estimeaza ca anul acesta Romania va absorbi 350 de milioane de euro prin fondurile europene ISPA, fonduri de preaderare, urmand ca anul viitor sa absoarba circa jumatate de miliard de euro.
Fondurile ISPA sunt destinate in special dezvoltarii infrastructurii, de mediu sau de transport, la sfarsitul lunii trecut fiind finalizat cel de-al doilea proiect ISPA din Romania, respectiv statia de epurare a apei din Satu Mare, investitie care s-a ridicat la aproape 37 de milioane de euro.
Anastasios Bougas, seful Unitatii Romania din cadrul Directiei Generale pentru Politica Regionala a Comisiei Europene a declarat ca indeamna beneficiarii de fonduri ISPA sa fie mult mai rigurosi in desfasurarea contractelor si sa planifice mult mai bine calendarul de plati, conform unui comunicat al Ministerului Finantelor.
(Sursa: Gandul)
UE se lupta cu efectele negative ale crizei financiare
Ministrii de finante din UE analizeaza la Luxemburg masuri pentru stabilizarea sectorului financiar si evitarea falimentului marilor banci. Discutii similare au purtat si liderii celor patru tari europene membre G8.
Mesajul transmis de Nicolas Sarkozy in urma reuniunii sefilor de stat si de guvern ai Frantei, Germaniei, Italiei si Marii Britanii a fost un apel la mai multa colaborare intre statele Uniunii Europene in combaterea crizei financiare.
La finalul intrevederii, cancelarul german Angela Merkel a criticat decizia guvernului de la Dublin de a garanta economiile depuse de persoanele private la sase din bancile irlandeze. Paradoxal insa, doar cateva ore mai tarziu, guvernul de la Berlin a garantat si el pentru siguranta economiile persoanelor private depuse la bancile din Germania.
Ca urmare, se pare ca fiecare stat membru al Uniunii Europene ia masurile pe care le considera necesare pentru a contracara efectele negative ale crizei financiare, in timp ce Comisia Europeana de la Bruxelles inca se lupta sa gaseasca o linie politica unitara pentru toate statele comunitare.
Purtatorul de cuvant al Comisiei Europene, Johannes Laitenberger, a declarat in acest context: Nimeni nu sustine ca turbulentele actuale de pe pietele de capital sunt o problema cu care suntem confruntati in fiecare zi la fel cum nimeni nu sustine ca exista o solutie simpla cu care rezolvam toate problemele. Trebuie sa muncim din greu, tinand cont de gradul de raspundere cu care suntem confruntati iar exact asta facem acum.rdquo;
Avand in vedere efectele internationale ale crizei financiare se pune desigur intrebarea in ce masura sunt actiunile individuale ale statelor comunitare compatibile cu regulile liberei concurente si legile europene. in principiu, potrivit legislatiei Uniunii Europene, fiecare stat trebuie sa garanteze o suma minima depusa de persoanele private la bancile de pe teritoriul national. O extindere a acestei garantii ramane la latitudinea fiecarui guvern, astfel incat garantiile acordate de Irlanda sau Germania pentru economiile persoanelor private sunt conforme cu legile europene.
Comisarul european pentru Concurenta, Neelie Kroes este insa de parere ca cel putin masurile adoptate de Irlanda contravin legilor comunitare.
Decizia luata de guvernul irlandez de a garanta pe viitor intreaga suma a economiilor depuse in sase banci din Irlanda ofera siguranta absoluta a depozitelor bancare ale acestor institutii, ceea ce a dus la un flux de capital catre Irlanda. Astfel incat masurile adoptate de guvernul de la Dublin pun problema discriminarii intre state in sectorul financiar”, a declarat Kroes.
Ca urmare, Neelie Kroes continua sa pledeze pentru o linie politica unitara a tuturor statelor comunitare.
(Sursa: Deutsche Welle)
