Pe 19 august, comunitatea rusilor-lipoveni din Ghindaresti a sarbatorit schimbarea minunata la fata a Domnului, pe Muntele Tabor, in fata ucenicilor Sai, Petru, Ioan si Iacov. Evenimentul este relatat in Sfanta Scriptura de evanghelistii Matei, Marcu si Luca, dar si de Petru intr-o epistola. Numita dupa influenta slava si Pobrejenia, aceasta sarbatoare este un praznic imparatesc cu data fixa si care s-a instituit ceva mai tirziu decat alte sarbatori. in documente din secolul al V-lea apar mentiuni atat in Rasarit, cat si in Apus referitoare la sarbatorirea Schimbarii la fata. Cand sfintii Cosma si Damian au compus imne pentru slujba sarbatorii in secolul al VII-lea, cultul ei era deja generalizat in Biserica de Rasarit. in Apus, Schimbarea la fata era sarbatorita inca sporadic in secolul al VII-lea, cultul ei generalizindu-se mai tarziu, dupa ce Papa Calist III a hotarit aceasta ca multumire fata de biruinta ostilor crestine asupra turcilor la Belgrad in 1456.
in aceasta zi, credinciosii au adus in biserica struguri ca prinoase (parga) pe care preotii i-a binecuvantat, iar apoi oamenii i-a impartit. in Biserica Rusa exista si obiceiul ca de Schimbarea la fata sa se faca pomeniri generale ale mortilor si ale eroilor care au murit pentru apararea patriei lor. Cu acest prilej, a fost si dezlegare la peste.
Primarul din Ghindaresti, Vasile Simion, sustine ca in aceasta zi nu se lucreaza, oamenii se imbraca in costume traditionale si merg la slujba.
