inceput de mandat
Cei 35 de eurodeputati alesi la 25 noiembrie in primele alegeri pentru Parlamentul European din Romania, si-au inceput activitatea luni, 10 decembrie, la Strasbourg.
PD va avea 13 europarlamentari, PSD – 10, PNL – 6, PLD – 3, UDMR – 2, carora li se va adauga eurodeputatul independent Laszlo Tokes.
Astfel, cei 35 de europarlamentari sunt: democratii Sorin Frunzaverde, Roberta Alma Anastase, Petru Filip, Monica Iacob-Ridzi, Marian Jean Marinescu, Maria Petre, Rares Lucian Niculescu, Marian Zlotea, Dragos Florin David, Mihaela Popa, Constantin Dumitriu, Nicodim Bulzesc, Sebastian Bodu, social-democratii Titus Corlatean, Adrian Severin, Rovana Plumb, Daciana Sarbu, Catalin Nechifor, Adriana Ticau, Ioan Mircea Pascu, Gabriela Cretu, Corina Cretu, Victor Bostinaru, liberalii Renate Weber, Daniel Daianu, Adina Ioana Valean, Cristian Busoi, Ramona Nicole Manescu, Magor Imre Csibi, liberal-democratii Theodor Stolojan, Dumitru Oprea, Nicolae Vlad Popa, din partea UDMR Csaba Soacute;gor si Iuliu Winkler si candidatul independent Laszlo Tokes.
Un numar de 13 dintre cei 35 de europarlamentari isi vor continua mandatul in Parlamentul European. Cei mai numerosi eurodeputati care practic isi continua mandatul fac parte din PSD : Corina Cretu, Gabriela Cretu, Ioan Mircea Pascu, Rovana Plumb, Adrian Severin si Silvia Ticau. Dintre democrati, Roberta Anastase, Monica Iacob-Ridzi, Marian-Jean Marinescu si Maria Petre isi continua mandatul la PE, asemenea liberalilor Cristian Busoi si Adina Ioana Valean.
Parlamentul European reprezint462; cet462;tenii din statele membre ale Uniunii Europene, fiind singura institutie UE ai c462;rei membri sunt alesi in mod democratic, la fiecare cinci ani, prin vot universal direct. Ultimele alegeri parlamentare au avut loc intre 10 si 13 iunie 2004, in functie de ziua fixat462; de fiecare stat membru in parte. Alegerea deputatilor romani si bulgari a avut loc in anul 2007, mandatul tuturor europarlamentarilor urmand sa se incheie in iunie 2009, cand sunt programate alegeri europene in toate statele membre ale Uniunii. Din aceasta cauza, primii europarlamentari romani vor avea un mandat mai scurt decat al celorlalti colegi din statele membre.
Reuniunile si deliber462;rile Parlamentului European sunt publice, iar deciziile, lu462;rile de pozitie si dezbaterile parlamentare sunt publicate in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene si pe site-ul Parlamentului European. Modul de vot este inregistrat cu ajutorul unui sistem electronic care nu poate fi fraudat, la fel si prezenta.
Europaralamentarii au sediul la Strasbourg, ins462; activit462;tile Parlamentului se desfasoar462; in trei sedii de lucru: Strasbourg, unde au loc lunar sesiunile plenare, Bruxelles, unde au loc sesiunile plenare suplimentare, reuniunile comisiilor parlamentare si ale grupurilor politice si Luxembourg, unde se afl462; Secretariatul General.
Dup462; desf462;surarea alegerilor din ianuarie 2007, Parlamentul European num462;r462; 785 de membri, dintre care 35 sunt romani. Parlamentul European este cel mai mare parlament democratic din lume. Din 1979 membrii acestuia sunt alesi prin vot universal direct.
In deschiderea sesiunii din decembrie, presedintele PE, Hans-Gert Pouml;ttering, le-a urat bun venit noilor deputati romani ce au fost alesi la alegerile europene din 25 noiembrie. Deputatii europeni au dezb462;tut rapoartele privind strategia pentru mediul marin si calitatea aerului, precum si propunerea legat462; de recens462;mantul populatiei si al locuintelor din UE.
Dup462; deschidere, deputatii si-au indreptat atentia inspre politica pentru mediul maritim, care prevede protejarea si conservarea mediului marin. Statele Membre vor trebui sa ia masurile necesare ca pana in 2020 sa asigure o stare ecologica buna a apelor lor marine.
Marie-Noeuml;lle Lienemann (Partidul Socialistilor Europeni) a pus accentul pe importanta directivei si a biodiversit462;tii, indemnand statele membre s462; nu piard462; timpul intrucat apele nu mai pot asteptardquo;.
in contextul dezbaterii asupra strategiei privind mediul marin, europarlamentarul roman Daciana Sarbu a atras atentia asupra degradarii apelor Marii Negre, avand in vedere si ultimele accidente care au avut loc in aceasta zona. Poluarea cu petrol si sulf a Marii Negre si a Marii Azov, ce s-a produs recent din cauza unei furtuni si care a dus la scufundarea mai multor nave comerciale, va afecta Marea Neagra cel putin zece ani. Dezastrul s-a produs din cauza unei deficiente de sistem, intrucat navele erau destinate navigatiei fluviale, si nu maritime, fapt care evidentiaza lipsa eforturilor de prevenire si protejare a mediului marin”, a spus Daciana Sarbu in plenul forului european. Sarbu a precizat ca acest grav accident ingreuneaza procesul de ameliorare ecologica a acestor ape, deja clasificate printre spatiile maritime cele mai poluate din lume. Potrivit europarlamentarului social-democrat, membru al Comisiei de mediu al PE, degradarea apelor Marii Negre afecteaza atat sanatatea publica, cat si biodiversitatea marina, fiind nevoie de eforturi considerabile pentru recuperarea integritatii ecosistemului Marii Negre.
(Surse: Deutsche Welle; Jurnalul National; Parlamentul European)
Beneficiarii de Fonduri Structurale isi pot recupera TVA-ul de la stat
Autoritatile publice locale care acceseaza fonduri structurale isi pot recupera ulterior taxa pe valoarea adaugata pentru cheltuielile aferente, a declarat recent la seminarul Fondurile structurale in Romania – Start 2007”, ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian.
Ministerul Finantelor preia de la autoritati TVA-ul aferent cheltuielilor eligibile, a explicat Vosganian, la acesta adaugandu-se cofinantarea de 13% pe care statul o asigura pentru accesarea fondurilor.
Potrivit secretarului de stat in Departamentul pentru Afaceri Europene, Adrian Ciocanea, Romania este singura tara din UE care garanteaza returnarea TVA autoritatilor locale. Oficialul a informat ca autoritatile de la Bucuresti au transmis la comisie circa 15 proiecte pe mediu (5 pentru apa si 10 pentru deseuri), iar in prezent se lucreaza la proiecte in sectorul transporturilor.
Ministrul finantelor, Varujan Vosganian a precizat, pentru Rompres, ca in 2007 Romania va primi de la UE circa 1,5 miliarde din fonduri structurale de preaderare si prin facilitatea Schengen si va contribui la bugetul comunitar cu 1,1 miliarde euro. in perioada 2007-2013, Romania va beneficia de circa 19,7 miliarde euro din partea UE, dintre care 5,5 miliarde pentru sectorul transporturilor, circa 5,5 miliarde euro pentru infrastructura de mediu, 3,5 miliarde pentru dezvoltarea resurselor umane, iar 2,5 miliarde pentru cresterea competitivitatii economice.
(Sursa: Periodicul Afacereardquo; – CCIB)