Prezentam, in cele ce urmeaza, o parte din ancheta realizata in cadrul proiectului Transparenta fondurilor europene in Romania 2010, derulat de ActiveWatch – Agentia de Monitorizare a Presei si finantat de Uniunea Europeana prin programul Facilitatea de Tranzitie 2007/19343.01.11 – Consolidarea sprijinului societatii civile in lupta impotriva coruptiei.
Banii destinati satului romanesc de catre Comunitatea Europeana au fost impartiti romaneste de Agentia pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP). Aproape 60% dintre participantii de la ultima sesiune de depunere a proiectelor pe masura 322, axa III, destinata dezvoltarii satelor, s-au considerat nedreptatiti si au contestat rezultatul evaluarii.
750 de milioane de euro de la Uniunea Europeana sunt in pericol din cauza APDRP, organism al statului insarcinat sa distribuie banii catre satul romanesc, in mod echitabil si corect, prin intermediul Masurii 322 – axa III. Ultima sesiune de depunere a proiectelor pe aceasta masura a avut loc in perioada 15 iunie – 31 iulie 2009, dupa care 970 din cei 1.699 de participanti au depus contestatii.
Rezultatele contestatiilor au fost centralizate abia in aceasta vara, insa multi dintre cei care nu au primit un raspuns favorabil se gandesc acum sa dea agentia in judecata. „Au aparut conditii ciudate de departajare a dosarelor in ultimul moment, chiar si dupa inchiderea sesiunii de depunere a proiectelor. Regulile jocului au fost modificate in timpul jocului. Probabil ca noutatile au fost cunoscute din timp, doar de apropiatii celor care au facut regulile si au beneficiat din plin”, declara managerul unei firme de consultanta pe fonduri europene.
Acesta a adaugat ca exista riscul ca sute de nemultumiti sa se adreseze instantelor de judecata solicitand daune de interese de la APDRP pentru cheltuielile ocazionate de pregatirea proiectelor. Un alt risc vine din partea unui eventual control al Departamentului de Lupta Antifrauda (DLAF), institutie desemnata sa colaboreze cu Oficiul European de Lupta Antifrauda (OLAF), organism din cadrul Comisiei Europene care, in caz de nereguli, poate dispune inclusiv returnarea fondurilor catre Comunitatea Europeana.
Ghidul solicitantului, aprobat cu patru zile inainte de depunerea proiectelor
Problemele pe masura 322 au inceput odata cu elaborarea ghidului solicitantului, adica acele instructiuni in baza carora trebuiau completate, depuse, evaluate si aprobate cererile de finantare. Ghidul a capatat caracter oficial cu numai patru zile inainte de inceperea sesiunii de depunere a proiectelor, pe 11.06.2009, cand a fost aprobat prin Ordinul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) nr. 379. in lipsa noului ghid si presati de volumul mare de munca necesar la intocmirea unui proiect, majoritatea amatorilor de fonduri europene s-au orientat dupa ghidul din anul 2008.
Cand au aparut noile reglementari, acestia s-au trezit ca mare parte din munca lor a fost in zadar si ca au nevoie de documente care, in unele cazuri, erau imposibil de obtinut in timpul ramas pana la inchiderea sesiunii de depunere a proiectelor. De exemplu, ghidul din anul 2008 prevedea acordarea a 10 puncte proiectelor de investitii in infrastructura sociala sau pentru conservarea specificului local, indiferent de natura solicitantilor. Ghidul din 2009 a prevazut 10 puncte doar pentru proiectele realizate de catre ONG-uri si unitatile de cult, sapte puncte pentru cele realizate de comunele care aveau un protocol de colaborare cu ONG-uri sau unitati de cult si numai cinci puncte pentru proiectele realizate de comunele fara parteneriat. Concurenta fiind acerba, sansele ca ultima categorie a solicitantilor sa primeasca finantare au existat mai mult teoretic decat practic.
Parlamentarii au fost dusi cu presul
Alertati de semnalele din teritoriu, mai multi parlamentari au adresat interpelari premierului Emil Boc si fostului ministru al Agriculturii, Mihail Dumitru, cerand demiterea lui Mihai Vadan, pe motiv ca a modificat ghidul solicitantului dupa inceperea sesiunii de depunere a proiectelor pe Masura 322.
Raspunsul a fost insa ca nu s-au adus modificari la ghidul solicitantului in timpul procesului de evaluare si selectie. „Consideram ca fiind nefondate afirmatiile potrivit carora au fost aduse modificari Ghidului Solicitantului aferent Masurii 322, dupa depunerea proiectelor in cadrul sesiunii desfasurate in perioada 15 iunie – 31 iulie 2009”, a raspuns Mihai Vadan la interpelari.
Toamna trecuta, botezand-o „erata” in loc de „modificare”, APDRP a adus ghidului o clarificare care a scos din joc toate comunele care doreau sa obtina fonduri europene pentru construirea unor gradinite si au tinut o evidenta corecta a listei de inventar. Textul initial al ghidului prevedea ca se pot construi gradinite in „localitatea (satul)” in care astfel de obiective nu exista si definea „localitatea rurala” drept „comuna cu toate satele componente”. Clarificarea facuta in toamna inlocuieste „localitatea (satul)” cu „localitatea (comuna)”, pe motiv ca noua modificare ar fi in conformitate cu definitia „localitate rurala”. Atunci cand intr-un act se defineste o expresie, ea trebuie luata ca atare, iar conditia initiala privind gradinitele se referea strict la „localitatea (satul)” si nu la „localitatea rurala”. Cum in Romania nu exista comune fara macar o gradinita, eligibile au fost doar proiectele acelor comune care au omis sa-si treaca asemenea obiective pe lista de inventar.
Directorul APDRP, consultant privat
Mihai Vadan, directorul APDRP, a fost patronul firmei de consultanta in atragerea fondurilor europene SC Mob Vad SRL din Dambovita la care a renuntat, contra sumei de 500 de lei, cand a fost numit director la APDRP. Partile sociale au fost preluate de Florina Matei, angajata la o alta firma a familiei Vadan. Potrivit site-ului Ministerului de Finante, in ultimul an in care s-a aflat oficial in portofoliul lui Vadan, SC Mob Vad SRL a inregistrat un profit de 424.634 lei.
Dintr-un document de pe site-ul APDRP, intitulat ”Tabelul cu modificarile operate in cadrul Ghidului Solicitantului pentru Masura 322”, se poate deduce ca a existat un proiect de ghid in dezbatere dar care, inainte de aprobare, a fost modificat. Clientii firmei Mob Vad se numara printre solicitantii vizionari, care au intuit ce va contine forma finala a ghidului si au stiut pe ce componenta financiara dominanta sa-si centreze proiectul.
Text initial
Proiectele de investitii in infrastructura de drumuri care asigura legatura cu principalele cai rutiere (drumurile judetene, nationale) sau alte cai principale de transport (feroviare si fluviale) – 10 puncte
Text modificat
Proiectele de investitii in infrastructura de drumuri care asigura legatura cu principalele cai rutiere (drumurile judetene, nationale) sau alte cai principale de transport (feroviare si fluviale) Mediu – 25 puncte
De exemplu, comuna Varfuri, client al Mob Vad SRL, a obtinut pentru un proiect 66 de puncte. Din raportul de selectie publicat pe site-ul APDRP, rezulta ca proiectul a primit 66 de puncte. Cum componenta dominanta a documentatiei este un drum, rezulta ca fara modificarile aduse proiectului de ghid, ar fi adunat 66 – 15 = 51 de puncte, sub baremul de 64 de puncte, cat a avut ultimul proiect eligibil.
Modificarile de ultima ora aduse criteriilor 9 si 10 din proiectul de ghid, inainte de sesiunea de depunere, modificarea pe care APDRP a botezat-o „erata” toamna trecuta, dupa ce s-a inchis sesiunea de depunere a proiectelor au venit ca o manusa comunei Varfuri. Pe langa componenta de drum, proiectul la care a oferit consultanta fosta firma a sefului APDRP prevede si infiintarea unui after school, pentru care a adunat cate sapte puncte la criteriile 9 si 10. Aceleasi elemente se regasesc si la comuna Visinesti care, la fel ca primaria Varfuri, a confirmat in scris ca este client SC Mob Vad SRL si ca va plati 130.000 de lei onorariu pentru consultanta.
