Ansamblul din Lipnita a obtinut premiul intai la Festivalul Cucilor organizat de Primaria comunei Branesti, Casa Corpului Didactic al Judetului Ilfov si Asociatia Culturala Bulgara &Sedeanka” Branesti
Aceasta manifestare culturala are loc intotdeauna in prima zi dupa Lasata Secului de Branza din calendarul ortodox iar in acest an sarbatoarea a fost pe data de 2 martie.
&Am fost surprinsi in mod placut de rezultatul bun obtinut avand in vedere ca este primul an in care am fost invitati si in care am participat”, a declarat viceprimarul comunei Lipnita Ioan Burcea.
in prima parte a festivalului a avut loc un seminar pe teme folclorice la Casa Corpului Didactic din localitate la care au fost invitati specialisti de la Muzeul National al Satului &Dimitrie Gusti”.
in partea a doua a sarbatorii toti participanti au defilat pe strazile comunei. Ansamblul de dansuri din Lipnita a oferit un spectacol locuitorilor din Branesti in fata Caminului Cultural. Obiceiul traditional &Cucii” este unul care marcheaza inceputul primaverii. &Cucii” isi au originile potrivit unei ipoteze, in perioada tracica, acest fapt fiind demonstrat de faptul ca a fost raspandit initial in toata peninsula Balcanica si fostul stat tracic. Raspandit initial in intreaga Romanie, si-a restrans aria, incepand cu secolul al XIX-lea, in Dobrogea si in zonele situate de-a lungul Dunarii, explicatia fiind vecinatatea cu Bulgaria si faptul ca, in aceste zone, au convietuit de-a lungul anilor bulgarii si romanii.
in satul Carvan, apartinand de comuna Lipnita, obiceiul de primavara Cucii s-a practicat pana in anul 1978, fiind reinviat de profesoara Margareta Zamfirescu, dupa o pauza de 6 ani, dar numai pentru a fi pus in scena si pentru o perioada scurta de timp pana in 1989.
in anul 2005 la solicitarea directorului Centrului de Promovare a Valorilor Culturale Traditionale Constanta, obiceiul a fost repus in scena in localitatea Lipnita, de directorul Caminului Cultural Lipnita, Eugenia Carp, si cu sprijinul direct al primarului comunei ing. Florin-Georgel Onescu, iar din 2008 se practica si confrom ritualului, in prima zi a Postului Pastelui, la cea mai veche fantana din localitate.
Obiceiul are rolul de a apara oamenii de fortele malefice, asemanator unui alt obicei &Calusarii”. Cel mai reprezentativ moment al pantonimei este &lupta”dintre ceata de localnici si cea a vrajmasilor, ca ,apoi, dupa aparitia &miresei” care se stropeste cu &apa neinceputa”, pentru purificarea participantilor, sa urmeze o &impacare”. impacarea se realizeaza prin schimbarea pozitiei armelor vrajmasilor (mutarea sabiei din mana dreapta in cea stanga) si este urmata de o &rozeta”, o unire a sabiilor, semn ce se intalnea pe arcadele de piatra ale fantanilor, fapt care sublinia impacarea suprema, prin suprimarea fortelor malefice.
Cetele de cuci, formate din ceata vrajmasilor si a localnicilor, sunt indivizualizate prin masti antropomorfe diferite prin cromatica si imbinarea elementelor componente, simbolizand rivalitatea dintre &rau si bine”. Mastile vrajmasilor (ale fortelor malefice) sunt confectionate din piei de animale, intinse pe pe o rama circulara si sunt prevazute cu coarne de animale.
Pe aceste masti, sunt aplicate sprancene din lana, fulgi sau sunt desenate. Nasul este confectionat din ardei sau tiuga (dovleac), dintii sunt din seminte de floarea soarelui, porumb sau fasole. Ochii sunt realizati prin decuparea pielii in forme ovale, iar barba este realizata din lana alba sau neagra, sau dintr-o bucata de piele de la gatul cocosului, cu fulgi cu tot.
Mastile localnicilor sunt confectionate dintr-un cadru de lemn, imbracat in panza vopsita, pictata cu figuri de animale domestice, pe care se adauga piele de animal sau fulgi si pene de pasare. in schimb fiecare masca are o arcada impodobita cu flori ce cresc in marime, de la stanga spre mijlocul arcadei, floarea cea mare fiind in centrul arcadei, iar din centrul arcadei florile descresc in marime spre extremitatea din dreapta a arcadei, simbolizand &scara vietii”.
Dansul si desfasurarae ritualului simbolizeaza lupta dintre bine si rau, lupta a carei finalitate este victorai realizata prin transformarea fortelor malefice in forte ale binelui prin purificare, cu ajutorul &botezarii” cu &apa neinceputa”. in concluzie, obiceiul este simbolul suprematiei vietii asupra mortii si al binelui asupra mortii.
