Aproximativ 80 la suta din instante au decis pana in prezent suspendarea activitatilor, din care 12 curti de apel, 31 de tribunale, peste o suta de judecatorii si inalta Curte de Casatie si Justitie, potrivit Retelei Nationale a Adunarilor Generale ale Judecatorilor (RNAG).
Reteaua Nationala a Adunarilor Generale ale Judecatorilor s-a constituit pentru a seasigura o informare exacta a judecatorilor si a opiniei publice cu privire la actiunile de protest organizate de catre instantele de judecata. „RNAG este o structura cuprinzand cate un judecator de la fiecare instanta judecatoreasca, desemnat ca punct de contact de catre adunarea generala a judecatorilor, care va transmite informatii utile din instanta sa si va primi informatii utile de la alte instante, precum si de la autoritati cu privire la demersurile efectuate in vederea intaririi statutului magistratilor”, se arata intr-un comunicat al RNAG, semnat de judecatorii Cristi Danilet si Adrian Neacsu.
Potrivit sursei citate, in urma adunarilor generale, pana in 1 septembrie au adoptat hotarari cu privire la insusirea unei forme de protest inalta Curte de Casatie si Justitie si 12 curti de apel, din totalul de 15. Astfel, s-a decis incetarea activitatii de judecata de catre Curtile de Apel Alba-Iulia, Bucuresti, Cluj, Constanta, Galati, Oradea, Pitesti, Suceava, Ploiesti, Iasi, Brasov, Targu Mures. Celelalte trei curti de apel ramase au programate adunarile generale in perioada imediat urmatoare, in raport de situatia particulara a duratei concediilor de odihna si planificarea inceputului activitatii de judecata.
De asemenea, sunt 31 de tribunalele care au avut pana in 1 septembrie adunarile generale ale judecatorilor, restul urmand sa organizeze adunari similare pana pe 3 septembrie. Adunari generale au fost deja organizate la tribunalele Bucuresti, Giurgiu, Neamt, Bihor, Bistrita-Nasaud, Botosani, Braila, Brasov, Buzau, Cluj, Constanta, Dambovita, Galati, Harghita, Hunedoara, Ialomita, Iasi, Maramures, Mehedinti, Mures, Neamt, Olt, Prahova, Satu Mare, Teleorman, Timis, Tulcea, Valcea, Vrancea, Tribunalul comercial Cluj, Tribunalul comercial Mures, precizeaza RNAG.
Peste o suta de judecatorii au avut deja organizate adunari generale ale judecatorilor, fie separat, fie impreuna cu instantele superioare ierarhic din a caror circumscriptie fac parte, semai arata in comunicatul RNAG. „Ca urmare, circa 80 la suta din totalul instantelor din Romania au aderat la derularea unor forme de protest, incepand cu 31 august 2009 si pana in 1 septembrie. Toate au optat pana acum la incetarea activitatii de judecata, majoritatea incepand cu 1 septembrie 2009, restul incepand cu 7 septembrie 2009”, potrivit documentului citat. Mai multe parchete de pe langa instantele de judecata au decis sprijinirea protestului judecatorilor si adoptarea unor forme particulare de protest, cum ar fi neefectuarea urmaririlor penale, incetarea activitatii de audiente, neexpedierea inscrisurilor procedurale catre parti.
Judecatorii solicita salarizarea la nivelul celorlalte doua puteri in stat, respectiv stabilirea coeficientilor de salarizare pentru judecatorii definitivi incepand de la nivelul de salarizare al secretarului de stat si pana la coeficientul maxim, potrivit deciziilor luate in adunarile generale si centralizate de RNAG pana in prezent. Magistratii mai cer trecerea bugetului instantelor judecatoresti de la Ministerul Justitiei la ICCJ, stabilirea pentru bugetul Justitiei – respectiv al curtilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate si al judecatoriilor, al ICCJ si al Ministerului Public, cumulate – a unui prag minim de unu la suta din PIB, alocarea urgenta de fonduri bugetare suplimentare instantelor judecatoresti prin rectificare bugetara, colectarea taxelor de timbru in bugetul propriu al sistemului justitiei. Eliminarea obligatiei de participare a judecatorilor la orice activitate legata de orice fel de scrutinuri electorale, incepand cu alegerile prezidentiale din noiembrie 2009 si plata drepturilor salariale restante sunt, de asemenea, printre solicitarile magistratilor. Acestia mai cer autogestionarea de catre judecator a propriei incarcaturi cu dosare a sedintei de judecata, limitarea duratei sedintelor de judecata pentru a se respecta programul zilnic de lucru de opt ore, potrivit Regulamentului de ordine interioara a instantelor, inclusiv activitatea de deliberare, pronuntare in sedinta publica, completarea condicilor de sedinta si inscrierea solutiilor in programul informatic, fiecare instanta urmand sa stabileasca aceasta limita in functie de specificul activitatii proprii, retragerea judecatorilor din exercitarea atributiilor adminstrative.
Totodata, magistratii solicita promovarea unei politici eficiente de ocupare a posturilor vacante din justitie, recunoasterea justitiei drept domeniu strategic de interes national si elaborarea pana la sfarsitul anului a unei strategii de consolidare a sistemului judiciar, incheierea unui Pact asupra justitiei, de catre puterea executiva, legislativa si judecatoreasca, care sa garanteze respectarea recomandarile Comitetului Ministrilor cu privire la independenta puterii judecatoresti. Judecatorii solicita Consiliului Superior al Magistraturii sa adopte un regulament privind normarea activitatii jurisdictionale si administrative. De asemenea, magistratii cer inaltei Curti de Casatie si Justitie sa sesizeze Curtea Constitutionala pentru declansarea controlului de neconstitutionalitate a legii de salarizare unitara. Magistratii mai vor promovarea unor plangeri individuale la Curtea Europeana a Drepturilor Omului prin incalcarea grava a principiilor statului de drept.