Piata locala va fi un punct fierbinte pe radarul investitorilor in energie verde in urmatorii 2-3 ani, schema de sprijin recent adoptata pentru acest gen de proiecte fiind doar unul dintre factorii care fac din Romania una dintre cele mai vanate cinci destinatii la nivel european.
In aceste conditii, gigantul american General Electric si-a stabilit un obiectiv clar: cel putin una din trei turbine vandute in Romania sa poarte sigla grupului, spune Stephan Ritter, directorul general al diviziei europene de energie regenerabila din GE.
„In urmatorii 2-3 ani, Romania se claseaza cu usurinta in topul primelor cinci tari ca atractivitate pentru investitorii in energie verde. Noi ne-am inceput devreme activitatile aici, ne-am construit un acces bun la clienti. Pentru a face ca piata sa fie si mai atractiva, acum dupa promovarea schemei suport pentru investitiile in energie verde, mai este nevoie de un lucru, de investitii in reteaua de energie pentru a putea fi preluate cat mai multe proiecte”, explica Ritter, in grija caruia GE a lasat coordonarea pentru circa 30 de piete cand vine vorba de energie verde.
Daca la finalul anului 2009 in Romania piata proiectelor de energie regenerabila se reducea la numai 14 MW montati in parcuri eoliene, la inceputul acestui an datele Transelectrica, transportatorul national de energie electrica, arata ca erau circa 1.000 MW, capacitate chiar mai mare decat cea a unui reactor nuclear al centralei de la Cernavoda. Si nu numai vantul a atras atentia investitorilor care acum se uita si la proiecte solare sau pe biomasa.
Rand pe rand, companii mari din energia europeana, cum ar fi CEZ (Cehia), Enel (Italia), Energias de Portugal sau Iberdrola (Spania), au fost atrase aici de vantul foarte bun din zona Dobrogei, dar mai ales de schema de sprijin pusa la dispozitie de statul roman, care anul trecut, dupa mai bine de trei ani de asteptari, a inceput sa-si produca pe deplin efectele.
Limitarea vine insa din partea retelelor de energie care nu pot integra acum mai mult de 3.000 MW in parcuri eoliene din cauza caracterului variabil al acestui tip de energie. Pentru intarirea liniilor ar fi necesare fonduri de 500 de milioane de euro pe termen lung, de capacitati de reglaj, investitii care costa foarte mult si pe care statul nu le poate finanta de unul singur.
Cu toate acestea, potentialul este aici, crede reprezentantul GE Energy. „In Germania, de exemplu, investitiile in parcuri eoliene merg intr-un ritm de circa 1.500 MW pe an. In Romania este sustenabil un ritm de circa 500 MW in urmatorii 2-3 ani.” Norvegia sau Turcia sunt alte tari cu un bun potential pe partea de investitii in energie eoliana.
Practic, tinand cont de faptul ca investitia intr-un MW intr-un parc eolian costa intre 1,5 si 1,7 milioane de euro, in urmatorii trei ani de zile Romania ar putea atrage fonduri de peste 2,2 miliarde de euro doar din aceasta zona a energiei regenerabile.
Problema pana in acest moment pentru Romania este ca deocamdata este doar o piata de desfacere pentru marii producatori de centrale eoliene, neexistand niciun plan concret in acest moment pentru a realiza o unitate de productie locala. Potrivit statisticilor Asociatiei Europene pentru Energie Eoliana, circa 75% din valoarea unui proiect eolian sta in echipamente. Astfel, pe plan local, fara o unitate de productie, efectul direct si indirect al marilor investitii in energie regenerabila este mult diminuat.
„Ne uitam sa vedem ce potential este si in Romania pentru a putea stabili relatii cu furnizori locali de componente. Facem acest lucru pentru toate pietele in care crestem.”
Intre timp, GE Energy spune ca pana la finalul acestui an va ajunge la turbine vandute cu o capacitate totala de circa 700 MW, cel mai mare proiect al companiei fiind cel cu cehii de la CEZ. Astfel, la finalul acestui an proiectul eolian mamut pe care cehii l-au inceput in doua comune dobrogene, Fantanele si Cogealac, s-ar putea finaliza, in acest moment aproximativ 400 MW din cei 600 MW proiectati fiind deja montati.
„La finalul acestui an, vom avea 700 MW in Romania, montarea ultimilor 200 MW de la Cogealac fiind in grafic. Tinta noastra pentru aceasta piata este urmatoarea: cel putin una din fiecare trei turbine instalate sa fie GE. Orice este sub acest rezultat m-ar dezamagi”, a mai precizat Ritter.
La Fantanele si Cogealac, CEZ a pus la bataie 1,1 miliarde de euro pentru a construi in Dobrogea cel mai mare parc eolian pe uscat, dar s-a confruntat cu mai multe probleme. Ultima dintre ele este seceta.
„De obicei aveam probleme iarna cu vremea, era greu de construit in acele conditii meteo. In iarna aceasta nu vremea a mai fost problema, care ar fi trebuit sa fie un factor favorabil, ci seceta. In decembrie s-a transportat pe Dunare numai 5% din ceea ce se transporta in mod normal din cauza debitelor scazute, iar acest 5% am fost noi, pentru ca ne-am chinuit, am folosit barje mai mici, pentru a putea transporta echipamentele.”
Ca tendinta in zona energiei verzi, reprezentantul GE Energy spune ca au inceput sa scada simtitor costurile de productie si ca acestea au ajuns sa fie comparabile cu cele inregistrate pe partea de productie a energiei conventionale. Cu toate acestea, spune Ritter, schemele de sprijin ar trebui mentinute pentru ca ele sustin costurile pentru dezvoltarea tehnologiilor verzi, o piata abia la inceput fata de celelalte forme de producere a energiei.
„Daca in 2003, costul pe MWh intr-un proiect eolian era de circa 150 de dolari, in 2009 a ajuns la 80 de dolari pe MWh iar anul acesta cred ca va ajunge pana la 50 de dolari pe MWh. Astfel un MWh produs de un parc eolian are un cost comparabil un acelasi MWh produs intr-o termocentrala, de exemplu, dar inca vorbim de o industrie tanara in care cheltuielile de dezvoltare sunt mari.” Dincolo de sectorul de energii regenerabile, GE este implicat in Romania in alt proiect major de producere a energiei electrice, centrala pe gaze de 500 de milioane de euro pe care Petrom, cea mai mare companie din Romania, a realizat-o la Brazi. In acest proiect, GE a fost principalul furnizor de echipamente.
(Sursa: Ziarul financiar)
