Romania cere mentinerea subventiilor agricole, in reforma PAC

24 Noiembrie 2007, Bogdan Chirita

Anchete jurnalistice

In cadrul reformei Politicii Agricole Comune (PAC) se doreste o eliminare totala a subventiilor acordate agricultorilor pe suprafata, dupa 2013 si orientarea acestor sume catre pilonul II privind dezvoltarea rurala. Pozitia Romaniei in acest sens este de a mentine aceste subventii pe suprafata pentru a ajunge macar la media din UE de 200 euro pe hectar”, a declarat secretarul de stat in Ministerul Agriculturii, Gheorghe Albu.
In prezent, subventia pe care o vor primi fermierii romani de la Uniunea Europeana este de 50 de euro/hectar.
Eliminarea totala a subventiilor este o propunere a statelor vechi membre ale UE, in timp ce Romania doreste ca decuplarea subventiilor sa se faca gradual dupa 2013, tinand cont insa de sectoarele sensibile din agricultura.
CE va notifica dupa 20 noiembrie toate cele 27 de state in legatura cu reforma PAC si fiecare stat isi va prezenta punctele de vedere pe marginea celor sapte masuri de modificari propuse pentru PAC”, a spus Albu. O alta masura se refera la eliminarea graduala a mecanismelor de interventie pe care se mai bazeaza inca multi fermieri. Pozitia Romaniei in aceasta situatie este de mentinere a sistemului pentru sectoarele sensibile (cereale, carne de porc), iar decizia sa fie luata cu maxima prudenta si numai dupa analizarea precisa a specificatiilor fiecarui sector vizat”, a explicat oficialul MADR. Cea de-a treia masura se refera la transferul a 20% din fondurile de plati directe (pilonul 1) catre dezvoltare rurala (pilonul 2), desi Romania nu are interesul de a aplica acest transfer pentru ca sectorul privat nu este capabil sa absoarba in intregime fondurile alocate pe dezvoltare rurala, fiind nevoie de co-finantare si de legislatie pentru ca firmele sa poata accesa credite. In ceea ce priveste simplificarea PAC, cele 21 de organizatii comune de piata sunt de acord cu aceasta simplificare, dar numai la nivel tehnic, fara implicatii asupra politicii de baza a PAC. Simplificarea cerintelor de respectare a mediului, de bunastare a animalelor si cele fito-sanitare, o alta masura propusa in cadrul reformei, este in favoarea Romaniei pentru ca va diminua obligatiile administrative pentru fermieri si autoritatile nationale. Cea de-a sasea masura - eliminarea cotei de lapte - ar permite, la o prima analiza, dezvoltarea unui numar de ferme care nu vor depinde de cote. Riscul ar fi ca se va produce o crestere prea mare a cantitatii de lapte si va fi influentat fermierul din punct de vedere economic pentru ca nu va avea piata de desfacere sau produsele vor fi ieftine. Acest aspect de eliminare al cotei poate fi discutat dupa 2013 cand si in Romania sectorul va fi dezvoltat”, a spus secretarul de stat Albu.
Ultima masura din reforma PAC se refera la influenta asupra bugetului PAC in conditiile co-finantarii nationale a platilor directe. Propunerea de co-finantare a platilor directe este in dezavantajul Romaniei pentru ca s-ar face presiune asupra bugetului national in sustinerea producatorilor agricoli”, a adaugat oficialul MADR.
Reprezentantul Comisiei Europene, John Barker, a precizat ca schimbarea PAC trebuie sa fie o decizie a tuturor membrilor UE, cele 27 de state, fiecare avand o contributie, nu numai cele 15 vechi state din UE. Romania trebuie sa isi mentina dreptul la discutii, ca membru cu drepturi depline, sa isi stabileasca prioritatile si sa discute toate aspectele in cadrul deciziilor care se vor lua”, a mai spus Barker. Comisarul european estimeaza indeosebi ca trebuie revizuit sistemul unic de platirdquo; catre agricultori, vizand indeosebi diminuarea, chiar suprimarea, legaturii dintre productia agricola si subventii. De asemenea, Fischer Boel a considerat ca depasitrdquo; sistemul terenurilor temporar necultivate, precum si pe cel al cotelor de lapte, reamintind ca executivul comunitar a suspendat recent, pentru o perioada de un an, prevederea referitoare la obligativitatea de a lasa necultivate terenuri cerealiere in UE, in speranta ca recolta de cereale in 2008 va creste cu 10-15 milioane tone.(Sursa: Rompres)
Dezvoltarea durabila in UE sufoca resursele naturale
Cresterea economica a Uniunii Europene a dublat impactul ecologic asupra planetei in ultimii 30 de ani, arata un raport WWF (ONG ecologist WorldWide Fund for Nature). in ciuda progresului tehnologic, presiunea asupra mediului a inregistrat o crestere mai rapida decat populatia Europei.
in opinia ecologistilor, asta a dus la un deficit de resurse naturale atat pentru restul lumii, cat si pentru generatiile viitoare. in noul raport, Europa 2007 Produsul Intern Brut si Amprenta Ecologica”, WWF realizeaza o analiza comparativa a performantelor tarilor din Uniunea Europena, inregistrate incepand cu 1971 in trei domenii-cheie: cresterea economica, masurata in functie de produsul intern brut; presiunea exercitata asupra resurselor naturale, masurata prin amprenta ecologica; si dezvoltarea umana, evaluata prin indicele dezvoltarii umane elaborat de Organizatia Natiunilor Unite. Cu doar o generatie in urma, Europa era un creditor ecologic, folosind mai putine resurse naturale decat erau disponibile. Astazi insa consumul europenilor depaseste cu mult capacitatea de suport a ecosistemelor naturale. Daca toti oamenii de pe aceasta planeta ar avea acelasi stil de viata cu cel al europenilor, am avea nevoie de mai mult de 2,6 planete care sa asigure necesarul de resurse si care sa neutralizeze deseurile generate”, afirma Tony Long, directorul Biroului European al WWF.
Dezvoltarea pe care noi o evaluam in prezent este foarte departe de obiectivul declarat al UE si al statelor lumii cu privire la dezvoltarea durabila. Aceasta discrepanta este cauzata de faptul ca deciziile economice ignora in mod frecvent capitalul natural pe care il avem la dispozitie. Indicatorii economici sunt esentiali. Dar, fara o contabilizare sanatoasa a resurselor naturale, deficitul ecologic va trece neobservat si va fi ignorat. Este ca si cum ne-am cheltui banii, fara sa realizam ca lichidam capitalul natural al acestei planete”, spune Emeka Anyaoku, presedintele organizatiei WWF. Exceptand Finlanda, Letonia si Suedia, toate tarile Uniunii se confrunta cu un deficit de resurse naturale. Chiar daca aceste tari dispun de rezerve ecologice mai importante comparativ cu celelalte membre UE, aceasta nu inseamna ca le si gestioneaza corect. De exemplu, in Finlanda presiunea asupra mediului a crescut cu 70% incepand din 1975, una dintre cele mai mari rate de crestere din cadrul UE. Germania, Bulgaria si Letonia au reusit sa isi reduca amprenta ecologica in ultimele trei decenii si, in acelasi timp, sa isi creasca indicele dezvoltarii umane. Cu toate acestea, amprenta ecologica a Germaniei este de 2,5 ori mai mare decat resursele naturale de care dispune si de doua ori mai mare decat media globala per persoana. in Grecia si Spania atat economia, cat si consumul se afla intr-o continua crestere. in Grecia s-a inregistrat cea mai mare crestere a amprentei ecologice, in timp ce indicele dezvoltarii umane nu a urcat foarte mult. Franta se inscrie in tendintele generale ale UE. Cu o tehnologie imbunatatita, Franta dispune de un volum mai mare de resurse, dar si consumul este in crestere, in special in domeniul energetic.
in Europa de Est, spre exemplu, amprenta ecologica a Ungariei ca si a altor tari care au avut o economie centralizata s-a redus incepand cu anul 1991, in special datorita schimbarilor economice aparute o data cu incheierea perioadei sovietice. in cazul Sloveniei, in anul 1995, se putea vorbi de o dezvoltare durabila, in termeni globali; in 2003 insa amprenta ecologica per capita s-a dublat, in timp ce nivelul de dezvoltare a crescut cu mai putin de 5%.
in Romania amprenta ecologica este de 2,4 (cea mai scazuta din UE), dar tara ramane un debitor ecologic (biocapacitatea fiind de 2,3). Diferenta dintre amprenta ecologica si biocapacitate a variat in timp: pana in 1970 biocapacitatea a fost mai mare decat amprenta ecologica; intre 1970 si 1994 raportul s-a inversat. Evaluarile realizate dupa 1994, pana in 2003, arata ca biocapacitatea a fost mai mare decat amprenta ecologica, cu exceptia a doi ani. Este interesant de urmarit daca aceste tendinte vor continua, tinand cont de cresterea PIB care s-a realizat in aceasta perioada si de integrarea tarii in UE. Romania dispune inca de un capital natural exceptional, comparativ cu alte tari ale UE. Presiunile la care acesta este supus sunt insa enorme. Dezvoltarea economica haotica, proiecte de infrastructura unele finantate chiar cu fonduri UE care nu tin cont de impactul devastator asupra mediului, exploatarea irationala a resurselor naturale, toate acestea conduc la o crestere rapida a presiunii asupra ecosistemelor. Exista solutii pentru o dezvoltare economica sanatoasa, care sa nu rezulte in cresterea datoriei ecologice”, a spus Dana Caratas, coordonator Comunicare WWF Programul Dunare Carpati Romania.
(Sursa: Jurnalul National)
Eticheta Made in EUrdquo; aprobata la Bruxelles
Pana la sfarsitul anului in curs, Comisia Europeana intentioneaza sa introduca mult disputatele etichete Made in EUrdquo; (Fabricat in UE) pentru alimente si bauturi. Ele au ca scop sa-i ajute pe consumatori sa identifice mult mai usor produsele fabricate in Uniunea Europeana, dar si sa inabuse comertul cu produse piratate destul de raspandit in Europa (marea lor majoritate fiind de provenienta chinezeasca), relateaza EUObserverrdquo;. Masura ar urma sa se aplice tuturor marfurilor al caror proces de productie se incheie in UE, inclusiv cele care au in componenta ingrediente importate”, dupa cum a aratat initiatorul proiectului, Markos Kyprianou, comisarul european pentru sanatate.
Cu toate acestea, produsele din carne vor fi exceptate si isi vor pastra etichetele din tarile producatoare, mentioneaza vineri agentia daneza de presa ANP. Made in EUrdquo; face parte dintr-un proiect mai amplu privind etichetarea produselor alimentare, una dintre ideile avansate de Kyprianou fiind combaterea obezitatii si a diabetului prin obligarea producatorilor sa mentioneze pe etichete continutul de grasimi, zaharuri, saruri si valoarea energetica a alimentelor. Ideea unei marci comune Fabricat in UErdquo; nu este noua, aminteste sursa citata. in 2004, executivul european a renuntat la planurile privind etichetarea comuna, deoarece Marea Britanie, Olanda si Germania au argumentat ca proiectul ar fi costisitor, iar unele state au dorit pastrarea marcilor nationale.
(Sursa: Gandul)

Album foto

  • Articole din editia din data de 24 Noiembrie 2007

  • Resuscitarea satului romanesc

    Anchete jurnalistice
  • Interviu cu Presedintele Traian Basescu

    Anchete jurnalistice
  • Modernizarea caminului cultural la Pecineaga

    Anchete jurnalistice
  • Investitii austriece in eoliene la Negru Voda

    Anchete jurnalistice
  • Investitii in satul General Scarisoreanu

    Anchete jurnalistice
  • Articole din aceeasi categorie

  • IPS Teodosie, ingenunchiat in fata procurorilor

    Anchete jurnalistice
  • Ruinezi, distrugi Lafarge te numesti…

    Anchete jurnalistice
  • Indiferenta crasa a reprezentantilor Lafarge Medgidia

    Anchete jurnalistice
  • Directoarea scolii din Dumbraveni acuzata ca face state fictive

    Anchete jurnalistice
  • Fred Iacobovschi se joaca de-a medicina, pe barba pacientilor

    Anchete jurnalistice
  • Medgidia, str. Republicii nr. 5, etaj 1
    Tel / fax: 0241810404
    Mobil: 0722721771