"Romania trebuie sa-si asume alte responsabilitati culturale"

17 Noiembrie 2007, Bogdan Chirita

Administratie locala
Prim vicepresedintele filialei judetene a Partidului Noua Generatie Crestin Democrat, Laura Stroe, a prezentat recent comisiei de cultura a formatiunii politice cateva probleme culturale cu care se confrunta societatea noastra, dar si solutii.
Perioada contemporana nu este doar o perioada a descoperirilor si a inventiilor in materie de tehnologie, ci si o perioada a revizuirii cunoasterii de pana acum. Prezentul este aproape controlat cu telecomanda, o telecomanda care face sa dispara, rand pe rand, vechile principii, vechile valori, a caror fragilitate a fost constatata in urma aceleiasi revizuiri tehnice, universale.
Forta Culturii nu a constat niciodata nici in principii, vechi sau noi, pe care a vrut sa le raspandeasca, nici in institutiile pe care, inca, spera sa le intemeieze. Oamenilor le pasa foarte putin de institutii si cu atat mai putin de doctrine si cultura, cu toate ca istoria ne-a aratat cum cultura a convins sau a obligat sa fie acceptata in vreme de liniste sau de razboi, cum s-a aparat cu succes de-a lungul timpului.
Dar cum trecutul nu moare niciodata, il regasim in noi insine, asadar noi, fara sa stim acest lucru, suntem purtatori de trecut si nu facem decat sa continuam, sub nume diferite, traditiile si principiile, exagerand, ce-i drept, fragilitatea acestora si inlaturand consecintele.
Astazi, daca am vorbi despre starea culturii, fie ar trebui sa pastram tacerea, fie ar trebui sa ne exprimam doar in cateva cuvinte:rdquo;nu se intampla nimicrdquo;.
Revolutia din 1989 a pus capat vechiului regim, dar in realitate, a distrus putine lucruri si fara indoiala cartile vor povesti intamplari ireale, mult mai vii decat chiar istoria. Se poate spune ca Revolutia a aprins lumina, dar noi continuam sa ne ascundem, desfasurandu-ne lent, preferand alti 17 ani de iluzii.
Ca stramosii ne-au lasat o mostenire a carei forta este superioara fortei realitatii este o idee inca supusa indoielii, dar ca noi, cei de azi, vom lasa doar un patrimoniu de iluzii, pentru multi este deja o certitudine.
Cunoasterea poporului nostru implica o cunoastere a mediului si mai ales a trecutului, trecut pe care putem sa-l renegam asa cum au facut-o si altii inainte, asa cum o fac, mai ales politicienii, zilelor noastre, dar actiunea trecutului ramane totusi indestructibila.
Acumularile noastre seculare, lente sau rapide, gandurile, sentimentele, traditiile au determinat forta neamului nostru, au constituit sufletul national, iar in lipsa lui,progresul va fi greu sau imposibil.
Desi atrag putin atentia, revolutiile culturale sunt interesante, ele avand o incarcatura de consecinte indepartate, potrivindu-li-se mai mult numele de evolutii.
Vis-agrave;-vis de cultura romaneasca Noua Generatierdquo; incepe sa vorbeasca.
De mult timp, Romania nu face decat sa copieze curentele artistice, ideile strainilor, considerate ca fiind corecte, fara sa se tina seama de realitatea din jurul nostru.
Noua Generatie nu este si nu va fi niciodata de acord cu modelarea intelectului nostru, cu subscrierea din start parerii majoritatii, propria noastra parere, poate mai buna, cu imbratisarea filosofiei renuntariirdquo;.
Noua Generatie indeamna la schimbare, la redobandirea mandriei culturale, iar aceasta afirmatie poate sa para pentru multi una exagerata, dar modul cum sunt gandite si pozitionate noile politici culturale europene va rezerva surprize neplacute daca nu se va reflecta la respectiva afirmatie, iar daca intrarea Romaniei in U.E. ar fi presupus globalizarea valorilor culturale si a traditiilor autohtone ar fi fost trist pentru noi romanii.
Am facut o introducere mai lunga pentru ca era absolut necesar sa vorbim mai pe indelete despre importanta argumentelor suficient de convingatoare pentru scoaterea din coma a culturii noastre nationale, pentru a impune un deziderat al armonizarii.
Cultura reprezinta o componenta dinamica a civilizatiei noastre, iar acest dinamism, aceasta cautare de noi forme si modalitati de exprimare, este in acelasi timp si rezultatul si motorul societatii informationale”, a societatii bazate pe cunoastererdquo;.
Asa dupa cum cultura, in sensul sau larg influenteaza toate aspectele vietii sociale, drepturile culturale ilustreaza indivizibilitatea, interdependenta si inter-relationarea drepturilor fundamentale. Deoarece s-a dovedit imposibil de realizat un consens cu privire la o definitie universal acceptata a drepturilor culturale, Romania ar trebui sa propuna o Comisie Nationala pentru Cultura si Dezvoltarerdquo; care sa participe la realizarea unui inventar al drepturilor culturale care nu au fost inca recunoscute.
Drepturile culturale sunt nu numai drepturi fundamentale de sine statatoare, ci si parte indivizibila a drepturilor civile, politice, sociale si economice. Din aceasta perspectiva, pe plan international a fost formulata o serie de principii, care trebuie sa se regaseasca si in politicile culturale ale Romaniei.
bull;Fiecare individ are dreptul sa-si satisfaca drepturile culturale.
bull;Fiecare individ are dreptul de a participa la viata culturala a comunitatii.
bull;Recunoasterea si protejarea diversitatii culturale si lingvistice sunt o obligatie a statului.
Procesul de integrare europeana ridica o serie de probleme cum ar fi apartenenta la spatiul cultural european si construirea identitatii culturale europene. in spatiul european, diversitatea de practici si traditii culturale a tarilor europene trebuie perceputa ca bogatie si nu ca sursa de divizare si conflicte.
Procesul de integrare europeana presupune un echilibru intre valorile si principiile acceptate in comun, pe de o parte, si specificitatea nationala si locala, pe de alta parte. in acest sens, politicile culturale romanesti trebuie sa gaseasca mijloacele pentru a ramane deschise la schimbul de valori in contextul pietei europene integrate si pentru a sustine vitalitatea si diversitatea culturii proprii.
Romania trebuie sa-si defineasca propriile raspunsuri la toate aceste probleme si sa-si formuleze propriile optiuni, propriile politici culturale.
Ca politica publica, politica culturala are nevoie sa se axeze pe crearea conditiilor pentru exercitiul liber si nestanjenit al celor doua drepturi culturale de baza: dreptul de acces la cultura si dreptul de participare la viata culturala.
Strategia culturala consta in proiectarea unui sistem de actiuni care asigura realizarea obiectivelor pe termen mediu si lung. Eficienta strategiei depinde de concordanta intre obiective si resursele existente. Strategia culturala presupune o mai buna repartizare a responsabilitatilor publice.
O problema majora actuala, din punct de vedere cultural este ca in Romania exista multa incultura, deficienta aflandu-se la consumator, la cerere, mai putin la oferta. Pentru redresarea situatiei este necesara finantarea unor programe de educatie, care ar repozitiona cultura, aducand-o de la periferie in centrul politicilor publice si astfel ar actiona unul din drepturile culturale Accesul la cultura.
Accesul la cultura este incalcat in Romania si de discriminarea geografica. Desi peste tot cetatenii sunt egali la plata impozitelor, totusi in Bucuresti sau in alte cateva orase mari, accesul la cultura al individului este superior cetateanului din provincie.
Pentru Romania, strategiile culturale au menirea sa stimuleze procesul de modernizare, eficienta in domeniul managementului, deasemenea sa creeze mecanisme de sprijin pentru asigurarea durabilitatii proiectelor culturale.
Este nevoie de o consolidare institutionala in sectorul cultural, o atentie speciala fiind acordata domeniului legislativ, de crearea unor fonduri pentru dezvoltarea artelor si societatii civile, avand ca scop imbunatatirea rolului culturii in relatiile intercomunitare.
Strategiile culturale trebuie sa vizeze teme majore si anume: patrimoniul cultural, turismul cultural religios, dezvoltarea resurselor umane angajate in domeniu si actiuni concrete de lobby, sesiuni de informare regionale, vizite de studii si programe de schimb cu Uniunea Europeana,crearea de biblioteci pentru nevazatori, investigarea cererii si ofertei in domeniul cultural.
Si pentru a putea pretinde un loc in marea configurare europeana de strategii si politici culturale, pentru reprezentativitate si acces la fondurile care contribuie la dezvoltarea vietii culturale, Romania trebuie sa-si regandeasca intentiile si sa-si asume alte responsabilitati culturale decat cele cu care era obisnuita. Traseul de acomodare la noile tendinte ar trebui sa debuteze cu infiitarea unor retele culturale alcatuite din oameni sau institutii cu interese profesionale comune, care sa se faca vizibile si sa promoveze eficient si insistent.

Album foto

  • Articole din editia din data de 17 Noiembrie 2007

  • Colaborare romano-olandeza pentru salvarea plajelor

    Administratie locala
  • Se amana subventiile pentru agricultura

    Administratie locala
  • "Romania trebuie sa-si asume alte responsabilitati culturale"

    Administratie locala
  • Infrastructura moderna, in Nicolae Balcescu

    Administratie locala
  • Primaria Castelu, taiata de pe lista finantarilor

    Administratie locala
  • Articole din aceeasi categorie

  • Obiective îndrăznețe în comuna Tîrgușor

    Administratie locala
  • Lucrări de pietruire a drumurilor din Comana

    Administratie locala
  • Modernizarea infrastructurii rutiere, prioritatea autorităților locale din Cobadin

    Administratie locala
  • Proiect pentru reabilitarea dispensarului din Negru Vodă

    Administratie locala
  • Fonduri guvernamentale pentru dezvoltarea comunei Saraiu

    Administratie locala
  • Medgidia, str. Republicii nr. 5, etaj 1
    Tel / fax: 0241810404
    Mobil: 0722721771