Oituz in sarbatoare

10 Aprilie 2009, Bogdan Chirita

Cultura

Ziua localitatii Oituz va fi sarbatorita de autoritatile locale impreuna cu satenii pe 24 aprilie

&Vrem sa organizam o zi deosebita pentru locuitorii satului Oituz prin contributia consiliului local si a unor sponsori”, a declarat primarul comunei Lumina Dumitru Chiru.

Localitatea s-a format in anul 1923 dupa exproprierile facute de pe mosiile lui Luca Ionescu si Voicu Voievod. in urma acestei exproprieri au fost improprietariti vaduvele si orfanii luptatorilor cazuti in Primul Razboi Mondial in Valea Oituzului, Marasti si Marasesti ( beneficiari fiind aproximativ 45 de familii).
Originari din comuna Luizi Calugara, judetul Bacau, familiile dominante: Adam, Butacu, Butacel, Sascau, Sabau, Coceanga, Ferent, Ghemta, Varga, Horvat, Pal, Palcau, Sasacau, Matei, Chius, Chiriches, Cuna, Timpu, Bogdan, de confesiune religioasa romano-catolici s-au asezat la sud de localitatile Mihail Kogalniceanu si Sibioara la o distanta de aproximativ 7 km iar la nord de Ovidiu 10 km, 21 de km de orasul Constanta si 7 km la vest de orasul Navodari, intre Drumurile Nationale Bucuresti-Constanta-Tulcea.

Deoarece erau romano-catolici satenii din Oituz faceau parte din parohia Mihail Kogalniceanu. Acestia au fost ajutati de populatia de etnie germana din Mihail Kogalniceanu si astfel s-au incheiat casatorii mixte, cumetrii. in perioada 1923-1940 o parte din populatia Oituzului migra la locul de bastina din toamna pana in primavara urmand ca primavara sa se intoarca si sa lucreze pamantul.

Deoarece vara misunau serpii si iarna urlau lupii unii locuitori ai Oituzului au migrat in Continentul Nor American si inapoi in Moldova. Astfel, in sat au ramas opt familii: Butacel, Mihai, Tulbure Dumitru, Pala Anton, Palcau Iosif si Chius Verona. Acestia si-au construit casute din chirpici renuntand la bordeie dupa modelul caselor nemtesti tip vagon. in anul 1940 datorita conjuncturii istorice germanii din Romania au fost repatriati. Asa s-a intamplat si cu germanii din Mihail Kogalniceanu. A fost o pierdere grea pentru locuitorii cu care au convietuit printre care si ceangaii din Oituz.

Unii locuitori din Oituz au cumparat vite de povara, atelaje agricole si chiar pamant. in perioada celui de al doilea razboi mondial au suferit mult si au luptat in fronturile de est si in vest, multii fii ai satului murind pe campul de lupta. Dupa anul 1945 la al doilea val de improprietarire au fost improprietariti cei care au luptat in razboi( aproximativ 15 familii).

in urma impartirii Europei in influente: la vest capitalism si la est comunismul, Germania fiind si ea divizata in doua nemtii repatriati in anul 1940 in Germania si cazuti in influenta sovietica au fost adusi inapoi in locurile natale Mihail Kogalniceanu. Acolo nu si-au mai gasit locuintele pentru ca au fost ocupate de populatia aromana. Au fost nevoiti sa se stabileasca la rudele lor din Oituz. Pana in anul 1990, demografia Oituzului a fost in medie de 5-9 copii pe familie avand peste 700 de suflete din care aproximativ 110 au radacini de etnie germana.

Articole din editia din data de 10 Aprilie 2009

  • Ruinezi, distrugi Lafarge te numesti…

    Cultura
  • Oituz in sarbatoare

    Cultura
  • COBADIN - Olandezii, multumiti de investitia in statia de epurare a apei

    Cultura
  • Spectacol daruit copiilor la Horia

    Cultura
  • Impozitul pe poluare va fi aplicat gradual din 2010

    Cultura
  • Articole din aceeasi categorie

  • Cea de-a treia ediČ›ie a Festivalului de Jocuri Č™i Reconstituiri Istorice - DAPYX, Medgidia 2019, aproape de start

    Cultura
  • Poetul, Mihai Eminescu, omagiat la Cumpana

    Cultura
  • Festivalul Folcloric al Prieteniei ETHNOS DOBROGEA INTERNATIONAL, Editia a-II-a

    Cultura
  • DAPYX 2018, cel mai mare Festival de gen din Estul Europei

    Cultura
  • Povestea regelui Dapyx

    Cultura
  • Medgidia, str. Republicii nr. 5, etaj 1
    Tel / fax: 0241810404
    Mobil: 0722721771