Rss Feed Site Map

Privilegiul de a fi roman

26 Noiembrie 2013, Tamara Nichita

Psihologie

"Inainte de a fi crestini prin botez, suntem romani prin nastere"!

   Anul 1918 reprezinta in istoria poporului roman, anul triumfului, idealului national, anul incununarii victorioase a lungului sir de lupte si sacrificii umane si materiale pentru faurirea statului national unitar.
   Ziua Nationala a Romaniei, zi in care ne simtim mandri ca suntem romani. Din pacate, suntem mandri ca suntem romani doar o singura zi pe an?
   Avem motive sa fim mandri de tara in care ne-am nascut... este meleagul pe care ne-am nascut, iar acest lucru se traduce printr-o iubire neconditionata, poate ca aceea de copil pentru parintii sai. O mai iubim pentru ca este Romania lui Eminescu, a lui Brancusi, a lui Cuza, a lui Eliade, a lui Coanda, a lui George Enescu, a lui Nicolae Iorga, Gheorghe Zamfir si a multor altora, pentru ca, indubitabil, va fi Romania altor valori cunoscute si apreciate pe plan international.
   Cine decide, in ultima instanta, daca suntem sau nu fericiti cu conditia noastra de romani? Cati dintre noi stiu ca Romania a fost prima tara de pe mapamond a carei productie de petrol a fost inregistrata oficial in statisticile internationale, inaintea SUA si a Rusiei, ca Bucurestiul a fost primul oras din lume care a beneficiat de un sistem public de iluminat pe baza de petrol lampant, ca un roman a descoperit penicilina si ca tot de Romania se leaga si numele primei femei neurochirurg din lume?
   Din pacate, noi toti i-am intors spatele Romaniei odata cu Revolutia din 1989.
   Ca sa crezi in tara ta, trebuie sa crezi intai in oamenii ei!
   Romanii sunt un popor care se urasc pe sine? Romanii sunt dezbinati de politica, de saracie, de neajunsuri si de frustrari, stapaniti de instinctul auto-distrugerii. Suntem consecinta actiunilor noastre si este numai vina noastra pentru aceasta eticheta care s-a lipit de identitatea noastra! Pentru ca asta este ceea ce le aratam tuturor, ca imagine in lume, pentru ca asta este ceea ce permitem si asta promovam. Despre un popor, o tara, un neam, vorbesc eroii, valorile ei.
   Sa nu uitati locul in care v-ati nascut! De locul in care ati vazut lumina zilei si de poporul din care va trageti, v-a legat si va leaga intotdeauna energii uriase, cu influente nebanuite. Sa nu uitati ca un om bolnav va fi ajutat cel mai bine sa se vindece in locul in care s-a nascut, pentru ca numai acolo paternul lui bioenergetic functioneaza cel mai bine.
   Nu caut motivele pentru care iubesc Romania, imi e de ajuns ca sunt in stare s-o iubesc sincer!
    Sunt mandra ca sunt romanca pentru ca aici m-am nascut si pentru ca Romania e tara mea. O tara obosita, chinuita, dar o tara frumoasa, care poate totusi sa ofere omenirii OAMENI in adevaratul sens al cuvantului, si putem privi pe oricine in ochi, in toata lumea asta, cu mandrie! Oriunde ne-am afla, in orice colt al acestei planete, sa nu uitam ca in pieptul nostru bate o inima de roman!

   Asadar, fiti mandri de ceea ce sunteti, fie si pentru o zi pe an!
   LA MULTI ANI, ROMsNIA!
   LA MULTI ANI, ROMsNI DE PRETUTINDENI!
   

Comentarii

Gabriel Gherasim
22 Decembrie 2013
18:52
Interviu cu Dr. Ana Gutu Basarabia Gabriel Teodor Gherasim: Stimata doamna Gutu, va rog, in primul rand, sa le impartasiti cititorilor nostrii cateva date biografice, academice si din activitatea dumneavoastra politica, inclusiv pana in prezent: Ana Gutu: Sunt profesor universitar de 30 ani, doctor în filologie romanică, autor a circa 300 publicații științifice și publicistice, cunosc mai multeblimbi străine, în politică am venit în 2009 pe valul mișcării anticomuniste, pentru a redobândi libertatea de exprimare și de gândire. Gabriel eodor Gherasim: Ce inseamna pentru dumneavoastra limba romana si de ce este o necesitate realitatea recunoasterii ei in Basarabia, si trecerea la index a etichetei de “limba moldoveneasca” atat de aparata, de la comunistii lui Voronin, la unii membrii ai aliantei de la putere, gen membrii formatiei Marian Lupu? Ana Gutu: Limba română este cadrul existențial spiritual, în care am fost educată de buneii și părinții mei, eu fiind originară din sudul Basarabiei, dintr-o localitate de pe malul Prutului, orășelul Cahul. În copilărie am avut cărți românești în casă, am privit TVR 1, am vizitat România chiar pe timpul sovietic, deoarece aveam rude la Iași și Galați, străbunica pe linia tatălui plecată fiind în România încă din 1933, pe timpul României Mari, cu trei fiice ale sale, bunica rămânând dincoace de Prut. Buneii mei niciodată nu au folosit glotonimul ”limbă moldovenească”, toate confuziile survenind de fapt mai târziu, când am venit la Chișinău la facultatea de limbi străine. În RM problema denumirii limbii este și, cu siguranță, va fi pe larg exploatată de către politicieni în scopuri manipulatorii, astfel contribuind la ținerea în neștire a unei părți bune a electoratului. Partidele de stânga insistă asupra teoriei moldovenismului, care coboară în Evul Mediu, aceștia ignorând astfel în mod voit istoria, deoarece statele europene moderne s-au format către mijlocul sec. al XIX. Gabriel Teodor Gherasim: Se spune mult in istorie ca fortele comuniste au “eliberat” Estul/Centrul Europei de “fascisti” (corect nazisti), dar ce nu se spune este, -dupa cum a fost demonstrat foarte bine de documentarul The Soviet Story/Povestea Sovietelor (Snore 2008, Latvia) -, ca, pana in 1941, comunistii si nazistii au fost prieteni la catarama, vazandu-se unii pe altii ca “revolutionari” si ajutandu-se politic, militar, economic, si strategic in haicuirea si impartirea Europei dupa bunul lor plac. Cazul Basarabiei/Bucovinei de Nord/Bugeac si respectiv al Nordului Transilvaniei, furate Romaniei si impartite “frateste” de comunisti si nazisti intre ei si aliatii lor in 1939 (Pactul Molotov-Ribbentrop ), - ceea ce a dus ulterior la intrarea Romaniei in razboi in 1941pentru eliberaera acestor pamanturi romanesti -, este tipic in acest sens. Cuvantul “revolutie” inseamna sa rastorni ceva cu fundul in sus: valori, straturi sociale, tesutul etnic al popoarelor neaose de mii de ani. S-au pierdut multi membrii ai familiei datorita “purificarii entice anti-romanesti” din Basarabia. Pe cine au deportat si/sau ucis rusii cu precadere in Basarabia, si ce fel de colonisti au adus si promovat ca sa-i inlocuiasca pe acesti romani? Ana Gutu: Decizia Curții Constituționale din 5 decembrie repune în drepturi adevărul istoric despre Basarabia, și anume că aceste pământuri au fost ocupate, rupte din trupul țării românești, Basarabia fiind supusă unui proces feroce de deznaționalizare și epurare etnică. Deportările și foameea organizată, care au fost un adevărat genocid împotriva băștinașilor români, dar și altor etnii conlocuitoare, au fost declanșate, în primul rând, pentru a-i pedepsi pe cei care se autoidentificau români, pe cei care erau gospodari în bun spirit românesc. În urma acestui genocid al sovieticilor împotriva românilor basarabeni au pierit sute de mii de oameni. Gabriel Teodor Gherasim: Sa vorbim de confuzia deliberata dintre romanii din regiunea Moldovei, numiti “moldoveni” (cum sunt “texani” americanii din Texas) si ideea fantezista ca acestia ar fi o asa-zisa “etnie moldoveneasca” si vorbind o “limba moldoveneasca”. In librariile din Europa si SUA nu exista vreun “dictionar Moldo-“, ci numai “Romano-Englez”, ”Romano-Italian” etc. Ma uluieste continuarea ineptiei despre o “etnie/limba moldoveneasca” si dupa revenirea la grafia latina a limbii romane in Basarabia. Deloc intamplator - si fratii mai mici ai rusilor, Iugoslavii (slavii de la sud - acum sarbii) ii supun aceleiasi politici privind o falsa dicotomie pe romanii din sudul/vestul Dunarii (Timoc), fata de romanii din Romania, numindu-I pe primii …”vlahi.” Acelasi lucru il fac cu romanii din Grecia si grecii, bulgarii, albanezii si croatii in propriile tari, mai putin macedonenii. Ungurii fac acelasi lucru cu impartirea romanilor din Ungaria in romani si “baiesi”, care vezi Doamne ar vorbi…”limba baiasa”. Repet, aici nu-i nici macar vorba de aromani, deci tot de romani dar care au un dialect; este vorba de romani ca si Dvs.si ca mine, care ne intelegem fara fituici cu pretentii de “dictionare” (vezi maculatura lui Vasile Stati, la care nici macar domnul Marian Lupu nu face referinta ). Deci am doua intrebari: cum explica (neo)comunistii si rusofilii aceeasi limba romaneasca ca fiind “doua” limbi in era Internetului si a lipsei de sarma ghimpata, si –mai important poate - ,ce au ei de castigat cu aceste insulte fata de evidenta bunului-simt? Cum s-au simtii rusii din Basarabia de exemplu, daca i-am numi “poporul narozilor” care ar vobi “limba naroada”, adica rusa dar scrisa in…alfabetul latinesc? Ana Gutu: După cum am mai menționat cu varii ocazii, inclusiv în scrierile mele științifice, confuzia identitară și lingvistică este rezultatul ocupațiilor din 1812 și 1940/1944, deoarece inițial imperiul țarist, iar mai apoi imperiul sovietic, au dus o luptă acerbă pentru eradicarea suflării românești, însă nu au reușit. Partidele de stânga, mai ales comuniștii, sunt ereditari de drept ai doctrinei leniniste, ai fostului partid comunist din URSS. Ei au misiunea de a promova în continuare aceste politici nihiliste. Trist este faptul că reprezentanții minorităților naționale și etnice, nu toți, dar totuși, o bună parte din ei, fac jocul comuniștilor și nici nu acceptă ideea de a respecta națiunea majoritară în tot ceea ce înseamnă istoria, civilizația, limba română, ducând o politică de negare și respingere a adevărului științific. Gabriel Teodor Gherasim: Tin minte, pe timpul “democratiei” comuniste tovarasul Voronin a impus schimbarea – printre altele - a titulaturii Liceului Romano-Francez Gheorghe Asachi din Chisinau in Liceul “Moldo”-Francez, si i-a pedepsit cu expulzarea pe curajosii elevi care au opus rezistenta. Este interesant si faptul ca directoarea Liceului Romano-German din capitala a acceptat modificarea, argumentind, dispretuior: “Aici spunem Liceul Moldo-German, pentru ca nu suntem la Asachi”. Aceasta ridica doua intrebari: exista doua constiinte contrapuse intre generatiile mai tinere “pro-romanesti” si cele adulte “filo-rusesti,” sau exista oameni de bun-simt, care se recunosc drept romani din ambele generatii, dupa cum exista si unelte de dezbinare “moldoveniste” in toate generatiile? Ana Gutu: Dialogul generațiilor este mai dificil în RM, deoarece există familii în care adulții mai votează ideologia comunistă, poate mai mult din nostalgie, căci erau pe atunci tineri, iar tinerețea e pentru orice om periaoda vieții cea mai fericită. Adevărat e că vom avea nevoie de ceva timp ca să se producă un schimb de generații, să-și facă efectul educația, cartea, lumina. Accelerarea acestui proces poate fi obținută prin educarea populației cu ajutorul unui spațiul informațional românesc adecavt, din păcte acest spațiu informațional în RM nu există, suntem invadați de canale rusești, prin care este continuată opera de ținere în prizonierat nostalgic a oamenilor cu rezistență inadecavtă la tot ceea ce înseamnă propagandă și minciuna de la Kremlin. Gabriel Gherasim: Inca de pe timpul imperiului roman, zicala “Divide et Impera” (Imparte si Domina!) a fost folosita cu succes de toate imperiile in zonele ocupate. Ceea ce am vazut in Basarabia, au fost romani basarabeni care “s-au dat cu rusii” si au devenit parte integranta in persecutarea propriului popor (mancurtii). Mai greu de acceptat este ca oameni, ale caror familii au suferit crunt sub persecutia comunista ruseasca nu numai ca au pasit peste cadavrele inaintasilor si au trecut de partea opresorilor, dar au si devenit porta-voce a lor. Sa il luam pe Vladimir Bujenita, al carui bunic matern, Isidor Sarbu a fost luptator anti-comunist si refugiat inRomania dupa ocuparea ruseasca a Basarabiei. E vorba de numele conspirativ De Vladimir Voronin (Cioara), fost si prezent milionar si presedinte al comunistilor, care a numit tricolorul Moldovei (deci romanesc) “steag fascist”. Alt caz e tovarasa Zinaida Greceanii, fosta prim-ministru pusa de comunistii aserviti Moscovei, ai carei parinti Marioara Ursu si Petrea Bujor au fost deportati in Siberia in anii ’50. Ce instrumente si tehnici a folosit sistemul comunist de a fost in stare ca sa desfigureze in asa hal indivizii, sa ii transforme pe unii din victime in asupritori? Ana Gutu: S-a scris deseori despre sindromul Stockholm, atunci când victima devine adoratoare a călăului său, probabil aceasta s-a întâmplat cu românii din Basarabia, frica încubărindu-se în mintea populației de aici. Secolul al XIX-lea a fost un secol al luminilor în Europa, dar pentru basarabeni acest secol a fost unul al analfabetismului, al privării de drepturi identitare și lingvistice. Basarabia nu a venit pregătită către Ziua Marii Uniri din 1 decembrie 1918. Era un spațiu profund rusificat, unde abia după 1 decembrie 1918 au fost deschise circa 3 000 de școli românești, cămine culturale, a început viața culturală adevărată, dar 22 de ani au fost mult prea puțini în acest sens. Dupăî 1940/1944 ocupanții sovietici și-au făcut bine treabă prin intermediul propagandei și ideologizării, migrației forțate și schimbării componenței etnice a populației (căsătroii mixte în special, din care rezultau copii vorbitori de rusă). Aici în RM s-a înrădăcinat termenul de ”mancurt”, personaj lipsit de memorie originară, un termen mai puțin cunoscut în vest, deoarece vine dintr-un roman al unui scriitor kirghiz. Din păcate, inclusiv acum RM e plină de mancurți, oameni lipsiți de sentimentul identitar, chiar dacă au nume românești. Gabriel Teodor Gherasim: Cealalta parte a ecuatiei iarasi este de ce, in ciuda aceluiasi sistem de mutilare sufleteasca, au fost si sunt romani basarabeni, care in ciuda aceluiasi regim de deznationalizare, si in ciuda persecutarii familiei pana la omucidere de catre rusi, au pastrat si au promovat de-o viata cultura, limba, istoria, si civilizatia daco-romana dintre Nistru si Prut? Ce-a creat de fapt diferenta dintre cedare, si rezistenta, in fata persecutiilor comuniste rusesti? Ana Gutu: Păstrarea sentimentului identitar național a fost mai ales posibilă în familiile de intelectuali, unde buneii, părinții, au fost profesori, medici, familiile în care părinții au fost oameni gospodari și au fost expropriați, apoi deportați în Siberia. Universitatea din familie a contat foarte mult în acest sens. Gabriel Teodor Gherasim: Sa ajungem la minoritari. La 20 de ani de la independenta Moldovei dupa jugul rusesc, un numar important de alogeni rusolingvi pastreaza franghiile economiei de la Chisinau. Populatia minoritara rusofona insista ca majoritatea de 80% de etnici romani sa stie ruseste, pentru ca ei sa nu vorbeasca romaneste. Aceiasi rusolingvi, odata ajunsi in Vestul Europei sau in SUA (inclusiv daca sunt sub 60 de ani) invata limba tarii-gazda in 6 luni sau stiu ca ajung sa nu aiba ce manca, adica din ce isi castiga existenta. Mai tragic, pentru gospodarii romani basarabeni deportati in Siberia, Kazahstan s.a., alternativa era sa invete imediat ruseste sau sa moara. Cum explicati persistenta rusofonilor din Basarabia de a refuza sa invete limba romana, pe care ei o numesc “moldoveneasca”, si ma refer aici la copii de la 16 ani pana la adulti sub 60 de ani? Sau cum explicati tupeul bascanului din “Gagauzia” care ameninta ca restituie scrisorile Chisinaului pentru ca sunt in…”limba moldoveneasca”, si nu “in rusa,” dupa cum tot aceeasi Gagauzia insista ca sa predeie in “limba moldoveneasca” refuzand sintagma Limba Romana? Ana Gutu: Să nu uităm că rușii sunt exponenții unei mari națiuni, națiuni care până a se constitui, a dus războaie, a cucerit popoare. Rusia e o țară destul de mare, ca rușii să se poată mândri cu ea, cu istoria lor, cu civilizația și cultura lor. Aceasta le-a dat legitimitatea de a se simți mari și tari oriunde s-ar afla. E filosofia existențială, în spirit imperial, care e îmbățișată cu plăcere și nicio reținere de ruși. De aici vine și handicapul lingvistic, propriu exponenților națiunilor mari. Rusul se vrea stăpân oriunde ar merge. Explicația este de sorginte istorică. E greu să răstorni o astfel de filosofie existențială. În RM cele 20 de procente de minorități, 5 de ruși, 11 de ucraineni, 3 de găgăuzi, 1 de bulgari ș.a., luate la un loc formează o minoritate rusolingvă puternică, ce renunță la limba lor maternă în favoarea limbii ruse. Toate bune și mai bune până în momentul când reprezentanții acestor minorități încep a decide soarta limbii oficiale din RM. Pentru astfel de acțiuni, menite să submineze ordinea constituțională a statului, oricine, indiferent de naționalitate sau etnie, trebuie să fie tras la răspundere, mai ales după decizia Curții Constituționale din 5 decembrie 2013. Gabriel Teodor Gherasim.: Cand retorica antiromaneasca pierde teren, se recurge la violenta: agresivitate si violenta contra participantilor la Marsul Unirii de la Balti, impuscarea cetatenilor civili la punctul de trecere al “vamesilor transnistrieni” rusi, violarea si omorarea tinerilor la protestele din aprilie 2010, asasinarea, prin diverse “accidente”, a artistilor si intelectualilor unionisti romani de-a lungul anilor, invadarea in scoli, si/sau expulzarea profesorilor si a elevilor din scolile romanesti “moldovenesti” din Estul Moldovei (Transnistria), arestarea sub acuzatii false de “teroristi” a elevilor romani din Transnistria, existenta armatei rusti de ocupatie din anii 90 pana in prezent, in ciuda Tratatului de Retragere semnat la Istambul in 1999 etc. In ce masura trebuie sa inventariem si repeta aceste fapte publicului romanesc si international, pentru a arata cat de “democratica”, este, de fapt, Rusia azi in Republica Moldova? Ana Gutu: Inventarierea o vor face istoricii, aceasta este misiunea lor, eu consider că presiunile Rusiei vor urma, inclusiv după parafarea și semnarea Acordului de Asociere cu UE, deoarece Rusia, în virtutea veleităților sale imperiale, nu dorește să piardă teren în fostele spații sovietice. Important e să fim consecvenți, demni, să rezistăm și să ne urmăm destinul european. Gabriel Teodor Gherasim: Sa revenim la condamnarea comunismului: Romania a facut-o in 2006, la fel si tarile din Estul Europei. R.Moldova a interzis, in 2012, simbolurile “secera si ciocanul”, sub a caror flamura rosie au murit peste 150 000 000 de civili in toata lumea in regim comunist. Rusia, insa, mai are steaua rosie pe Kremlin si venereaza hoitul lui Lenin, pe post de “Mesia al comunistilor”. Si Comunitatea Europeana a refuzat in repetate randuri sa condamne comunismul, cel mai recent in 2010, cand Romania, Republica Ceha, Ungaria, Bulgaria, Latvia si Lituania au cerut din nou acest lucru. Frica pentru ca o sa le taie rusii gazele naturale si conlucrarea partidelor de stanga din Grecia si Vestul Europei au facut ca occidentalii sa respinga initiativa. In Londra in 2011 a avut loc o expozitie cu chiloti de dama cu secera si ciocan pe ei in loc de floricele si au venit propuneri din SUA sa se faca bauturi de limonada chemate Leninada. Fascinatia cu dictatorii comunisti a ajuns si la Casa Alba a lui Obama, unde, in 2009, pe bradul de Craciun a aparut si un glob cu fata lui…Mao Tse Dung (65 000 000 de victime, conform Cartii Negre a Comunismului). Iar in 2010, in acelasi an cand Georgia a demolat statuia lui Stalin din Groznii, in Bedford Virginia, americanii i-au ridicat o statuie lui … Stalin, pentru “eliberarea” Frantei (de mentionat ca singurii “estici” care au participat, de fapt, la eliberarea Occidentului, a fost armata poloneza din exil, pe care Chrchill a predat-o dupa razboi rusilor; acestia i-au arestat pe soldati si i-au omorat pe supravietuitorii luptelor contra germanilor din Franta si Italia). Presedintele Nicolae Timofti a declarat in revista austriaca Die Presse ca: “nu exista nici o diferenta intre sistemul nazist si cel sovietic.” Deci cum trebuie educati acesti occidentali ca sa afle memoria atator martiri, pe care ei o terfelesc prin bagatelizarea sau chiar glorificarea ideologiei si a actiunilor comuniste? Ana Gutu: Fiind delegat la Adunarea parlamentară a Consiliului Europei am contribuit la elaborarea raportului și apoi, prin amendamente votate în plen, la adoptarea în 2010 a Rezoluției 1723 cu privire la ”Comemorarea victimelor Holodomorului” – foametei organizate în Ucraina, document în care se face referință la foametea organizată din Transnistria în 1932-1933 și Basarabia în 1946-1947. Deja în 2006 APCE a adoptat Rezoluția 1486 cu privire la ”Necesitatea condamnării internațiobale a crimelor regimurilor totalitar-comuniste”. Parcă există un cadru internațional pentru a realiza demersul în cauză, eu, însă, consider că statele post-comuniste nu au fost suficient de insistente în acest sens. Recent eu și colegii mei deputați din Partidul Liberal Reformator am adresat președintelui RM Domnului Nicolae Timofti o scrisoare deschisă, prin care solicităm crearea unui institut de studiere a crimelor regimului comunist. Institutul va avea drept sarcină elaborarea unui rechizitoriu, în baza mărturiilor vii, documentelor și dosarelor de arhivă. Rechizitoriul împotriva crimelor comunismului trebuie să fie prezentat într-o instanță judiciară din RM care să se pronunțe în sensul condamnării regimului comunist pentru crimele comise împotriva cetățenilor din Basarabia. Deja având un câștig de cauză la nivelul instanțelor naționale, putem vorbi și de concertarea eforurilor pe dimensiunea internațională și să insistăm la o judecată internațională care ar condamna crimele regimurilor totalitare comuniste, așa precum o recomandă APCE în rezoluția 1486 din 2006. Gabriel Teodor Gherasim: In ciuda rusificarii si a tribalizarii masive asa-zis “moldoveniste” din Moldova, totusi, Basarabia da exemple demne de urmat intregii natiuni daco-romane: Festivalul Limba Noastra Cea Romana (devenit fenomen universal in Romania si comunitatile romanofone), Protestele Tinerilor din Aprilie, Podul de Flori din anii ‘90, Marsul Unirii, cel mai mare drapel tricolor romanesc din lume desfasurat la Chisinau. Unde vedeti redesteptarea romanilor dintre Nistru si Prut in viitorul apropiat si departat al poporului nostru? Ana Gutu: Consider că redeșteptarea românilor dintre Prut și Nistru a început încă în anii 1988-89, e un proces continuu, deoarece schimbarea mentalităților sociale ne va lua ceva timp. E nevoie de foarte multă lumină, multă carte, multă informație. Schimbarea mentalităților este inevitabilă odată cu schimbarea generațiilor și deschiderea definitivă a frontierelor. Din 2014 cetățenii RM vor călători fără vize în UE, deci, inclusiv, în România. Sângele se va reamesteca, ad literam, prin căsătoriile tinerilor de pe ambele maluri ale Prutului, iar odată cu deschiderea frontierelor li se vor deschide larg ochii și celor care se încăpățânează să vadă soarele de asupra caoului, țintindu-și cu onstinație privirea doar spre bocancii ocupantului. Gabriel Teodor Gherasim: Mult stimata doamna Gutu, ne intalnim la amurgul anului 2013. Puneti ca sa ne dati un sumar a ceea ce a insemnat 2013 pentru Basarabia si pentru poporul roman in general? Ana Gutu: În primul rând, a fost un an aniversar, s-au împlinit 95 de ani de la Marea Unire din 1918. România a jucat un rol definitoriu în realizarea unui eveniment istoric pentru Republica Moldova – parafarea Acordului de Asociere a RM la UE, Vilnius, Lituania. România a fost și este mai mult decât țară-avocat pentru Republica Moldova în sprijinirea parcursului său european. Integrarea economică și politică a Republicii Moldova în UE va însemna și reîntregirea civilizației românești. Un alt eveniment important, din punctul meu de vedere, îl constituie hotărârea Curții Constituționale a Republicii Moldova, în privința constituționalizării Declarației de Independență a RM din 1991, document în care se utilizează glotonimul LIMBA ROMÂNĂ. Prin modesta-mi contribuție, și anume, sesizarea pe care am făcut-o la Curte la 26 martie 2013, am declanșat un răspuns juridic important – limba română s-a întors din punct de vedere gloto-politic în Republica Moldova. Gabriel Teodor Gherasim: Ce inseamna faptul ca limba romana este considerata ca limba de stat pentru Republica Moldova? Ana Gutu: În primul rând, aceasta consfințește următoarea realitate axiomatică: suntem un popor, avem o istorie comună, avem aceeași limbă - limba română, dar, deocamdată, locuim în două state românești. Cei care vor continua să nege acest fapt, din start sunt înregimentați fie în tagma celor obscuri la minte, fie în tagma propagandiștilor manipulatori, căci și de aceștia există destui în RM, din păcate Gabriel Teodor Gherasim: Cine au fost promotorii limbii romane a Declaratiei de Independenta, carora le ramanem indatorati, si cine au fost promotorii “limbii moldovenesti” din Constitutie, care s-au acoperit de ridicol de-a lungul decadelor, pana la culminarea in infama fituica de “dictionar moldo-roman”? Ana Gutu: Dintoteauna promotorii și salvatorii limbii române în Basarbia au fost oamenii de cultură, oamenii luminați la minte, scriitorii, poeții, actorii, profesorii vizionari – adică, filosofii. Providența a făcut ca textul Declarației de Independență a RM din 1991 să fie ticluit cu mult har. Nici viciosul articol 13 din Constituție, care este rodul ocupației sovietice, nu a stăvilit adevărul științific. Nomenclatura comunistă a avut tentacule și încă le mai are până în ziua de azi. Un imperiu al răului, precum a fost cel sovietic, nu dispare niciodată fără urme. Finalmente, adevărul științific triumfă, spiritul unui popor învinge, oricât de mari ar fi stavilele ridicate în mod artifical de imperii și dictatori. Gabriel Teodor Gherasim: De la politicieni din Gagauzia, care s-au nascut si traiesc in Moldovadar vorbesc numai ruseste, la ucrainienii din Bucovina de Nord si Bugeac, diverse autoritati au continuat ca sa publice carti si sa creeze matricole scolare unde limba romana si “limba moldoveneasca” erau considerate limbi diferite, iar vorbitorii lor, drept “popoare diferite”. In ce masura decizia Curtii Constituționale de la Chisinau poate obliga universalitatea limbii romanesti in curiculumurile scolare si/sau datele statistice ale densitatii poporului roman (acum re-adus sub aceeasi identitate)? Ana Gutu: Trebuie să spunem foarte clar, din 1991 încoace, nu au existat probleme cu denumirea corectă a limbii în curricule și manuale, documente științifice, academice, instituționale, culturale etc. Minoritarii utilizează intenționat probleme denumirii limbii în scopuri politice, pentru a destabiliza situația din republică, pentru a opri mișcarea RM pe calea integrării europene. Unii din ei sunt cu simbrie din est, nici nu ne miră acest lucru. Dar, atitudinile se vor schimba, cu siguranță, odată cu schimbarea calității vieții. Gabriel Teodor Gherasim: Multi au fost copiii si adultii care au fost abuzati verbal si fizic in marsurile unioniste, din Chisinau, la Balti, si in alte locatii. A meritat suferinta lor pentru rezultatele din acest an? Ana Gutu: Agresiunile verbale și de orice alt gen pe motive unioniste sau lingvistice nu sunt o noutate în RM. Eu personal am crescut într-un orașel profund rusificat, și acum îmi amintesc de certurile pe motive etnice, care izbucneau între elevii moldoveni și cei ruși în timpul faimoaselor parade de 1 mai sau 7 noiembrie. Toleranța și acceptarea celuilalt este o lecție pe cate trebuie s-o învețe mai ales reprezentanții minorităților din RM. Mai ales ei, deoarece noi le-am învățat limba, chiar dacă ei sunt mai puțini, însă, fenomenul invers așa și nu s-a produs în masă, ci doar foarte sporadic. Acum, primind mesaje electronice amenințătoare la adresa mea, pentru că pledez în favoarea limbii române, identității noastre românești, stau și mă întreb: ce s-a schimbat de la ocupația sovietică încoace? Mai nimic. Același nerespect pentru băștinași, același dispreț. E cazul să fim noi mai demni și să ne facem respectați, prin promovarea valorilor noastre românești cu multă fermitate și caracter. Gabriel Teodor Gherasim: In ciuda deportarilor dine perioadele tariste, comuniste si “democrate” (a la Putin, in Transnistria) de deznationalizare romaneasca din Basarabia/Bucovina de Nord Bugeac, si a introducerii constant de colonisti rusofoni, supravietuitorii victimelor deportarilor si a persecutiilor anti-romanesti facute de Rusia intre Nistru si Prut, s-au ridicat la inaltimea inaintasilor lor, prin culminarea legiferarii limbii romane, ca sa revina in Basarabia la ea…acasa (la fel ca si tricolorul si leul monedei). Ce mai trebuie de facut pentru ca Basarabia sa re-ajunga in Romania? Ana Gutu: E nevoie de multă curiozitate din partea românilor de pe ambele maluri ale Prutului. Frații, separați de un râu, încă nu se cunosc suficient. Să trecem Prutul cu mai multă îndârjire, să comunicăm pe toate căile posibile, să facem astfel ca românii din România să aibă cetățenia Republicii Moldova, pentru a nu le permite comuniștilor și acoliților coloanei a cincea să vină vreodată la putere, să ne dicteze cine suntem și de unde venim. Lecția istoriei este una dureroasă, dar ea este o lecție! Ar fi bine s-o învățăm și să utilizăm în mod pragmatic toate oportunitățile, de ordin economic, mai ales, ca să unim cele două maluri ale Prutului, pas cu pas, inteligent, ireversibil, odată și pentru totdeauna. Gabriel Teodor Gherasim: Ce doriti ca sa urati Republicii Moldova si Romaniei pentru Noul An? Ana Gutu: Cele două state românești să se regăsească cât de curând, un prim pas fiind, ridicarea barierelor de circulație în 2014. E un pas gigantic spre reîntregirea neamului românesc. Să se poată întâlni frate cu frate, părinții cu copiii lor, să se re-amestece sângele, care să o ia la fugă prin venele noastre românești, readucând la viață părțile atrofiate ale trupului României, dându-i o speranță nouă, plină de energii creatoare. Gabriel Teodor Gherasim: Ati mai vrea sa adaugati ceva pentru cititorii nostri din toata lumea? Ana Gutu: Le doresc tuturor Crăciun fericit, sărbători de iarnă luminoase, curaj și perseverență, sănătate și fericire personală. Gabriel Teodor Gherasim.: Cum pot sa va contacteze cititorii nostri? Ana Gutu: La adresa electronică agutu@ulim.md www.anagutu.net Gabriel Teodor Gherasim: Doamna Profesor Gutu, multumim pentru interviu si va dorim dumneavoastra si celor dragi Craciun Fericit! si An Nou Ferici!
GABRIEL GHERASIM
31 Decembrie 2015
03:50
Carticica de Rugaciune a Crestinului Daco-Roman In Loc de Prefata Rugaciunea este modul singular al crestinului de a intra in contact direct cu Creatorul. In lumea frenetica de azi, rugaciunea poate fii spusa si in biserica, dar si in autobus, si in zile de odihna, dar si in zile de lucru. Cu privire la mediul zgomotos si aglomerat al drumuui inspre si dinspre lucru, s-a ivit necesitatea unui text portabil, care sa insumeze puterea rugaciunii, intr-un timp relativ scurt, asfel incat, credinciosul sa poate intra in comuniune cu Dumnezeu, in timp ce merge inspre destinatia sa. Carticica de Rugaciune a Crestinului Daco-Roman, propune un text de rugaciuni ale bisericii milenare crestine daco-romane, unde pe langa comuniunea cu Creatorul Universului, bine-credinciosii pot sa intre in contact si sa apeleze si la inaintasii lor. Asta pentru ca puterea rugaciunii se extine peste veacuri si uneste sufletele vrednice crestine ale inaintasilor nostri, atat cu noi, cat si cu generatiile viitoare ale poporului nostru. De asemenea, prin comemoraera in rugaciune a inaintasilor nostri, facem un act de dreptate in readucerea in constiinta noastra, a tuturor sufletelor crestine daco-romane, care, de la Martirii Brancoveni, la Martirii inchisorilor comuniste, au ramas fideli poporului si sufletului crestin daco-roman. Textul propus este un modest omagiu adus de autor atat Tarii Noastre, pe bine meritat chemata Gradina Maicii Domnului, cat si esentei celei mai curajoase ale sufletului nostru, precum Sfantul Stefan Cel Mare, cel bine meritat chemat, Atletul Lui Cristos. Un cuvant aparte trebuie de spus si pentru poporul daco-roman de la sud de Dunare, care din Cartierul Valah al lui Constantinopole, pana la ciobanii aromani de pe muntele Athos, muntii Haemus, Muntii Pind si de-a lungul peninsulei balcanice, au fost si au ramas model de curaj, de abnegatie, de inspiratie si de civilizatie crestina si daco-romana, de la care trebuie sa invatam mereu si pe care trebuie sa-l continuam, inspre perpetuarea si inflorirea bisericii stramosesti crestine in Dacia, Romania. Rugaciunie pot fii spuse individual sau in grup. Aceasta carticica se doreste a fii o colectie de rugaciuni ecumenice, unde toti crestinii daco-romani pot participa in spiritual agapei crestine nationale si universale. Gabriel Gherasim Craciun 2015 New-York 1. Auziti Triburile Raiului, Domnul Dumnezeu, Tatal, Fiul si Sfantul Spirit, vino Sfantule Duh. Cu totii: Imbratiseaza-ne in rugaciune. Veniti toti Sfintii si Ingerii Domnului, la chemarea Credinciosilor. Rugati-va cu noi Sfinti si Ingeri ai lui Dumnezeu. Cu totii: Rugati-va cu noi, rugati-va cu noi acum. Sfantule Apostol Andrei, -marturisitorul crestinismului in Dacia,- Cu totii: cu credinta si incredere, te chemam printre noi. Sfintii mucenici Dasius si Emilian Mar¬turisitorul de la Durostorum (Silistra), Chiril din Axiopolis (Cernavoda), preotul Montanus cu sotia sa Maxima din Singidunum (Belgrad), episcopul-misionar Nichita de Remesiana, mucenicii Nichita Romanul, Sava Gotul, episcopii Bretanion (Vetranion) si Teotim al Tomisului, cei patru mucenici dela Niculitel (Filippos, Attalos, Kamasis si Zoticos) Cu totii: cu credinta si incredere, va chemam printre noi. Leontie de la Radauti, facator de minuni, Vasile facatorul de minuni, de la manastirea Moldovita, Ioan egumenul de la Prislop, Daniil Sihastrul, Mitropolitul Dosoftei al Moldovei, Rafail de la Agapia, parintele Chiriac de la Bisericani, Chiriac de la Tazlau, Epifanie, Maica Teodora de la Sihla, Antonie din Valcea, Cuviosul Nifon de la schitul romanesc Prodromul. Cu totii: cu credinta si incredere, va chemam printre noi. Sfanta Teodora (Tofana) Basarab I, Martirul Sfant Ioan Valahul (Romanul), Antipa din Calopodesti. Cu totii: cu credinta si incredere, va chemam printre noi. Sfantul Stefan Cel Mare si Sfant, -Atletul lui Cristos,- Cu totii: cu credinta si incredere, te chemam printre noi. Sfintii Martiri Brancoveanu, -aparatorii credintei stramosesti,- Cu totii: cu credinta si incredere, va chemam printre noi. Parintele Arsenie Boca si toti preotii martirizati in inchisorile comuniste, si lagarele de concentrare, pentru credinta stramoseasca si poporul daco-roman. Cu totii: cu credinta si incredere, va chemam printre noi. Fericitul Ieremia Valahul, -tamaduitorul din Napoli,- Cu totii: cu credinta si incredere, te chemam printre noi. Fericitul Vladimir Ghica si toti preotii martirizati in inchisorile comuniste si lagarele lagarele de concentrare, pentru credinta stramoseasca si poporul daco-roman. Cu totii: cu credinta si incredere, va chemam printre noi. Fericita Maica Teresa Boiangiu, -tamaduioarea Indiei,- Cu totii: cu credinta si incredere, te chemam printre noi. Sfinti Martiri si Parinti ai poporului daco-roman, prin mijlocirea voastra, fie ca aceste rugaciuni, sa implineasca toate intentiile lui Dumnezeu, si fie ca sa aparati cu ardoare, persoanele, proprietatea, sanatatea si averile acelora care recita aceste rugaciuni, contra tuturor actiunilor, sau atacurilor diavolului si ale agentilor sai. Sfinti martiri ai poporuui daco-roman, cu credinta si incredere va chemam printre noi. Cu totii: rugati-va pentru noi, rugati-va pentru noi acum. Cu totii: Amin. 2. Sfanta Marie de la Caraiman Cu totii: cu credinta si incredere, te chemam printre noi. Sfanta Marie de la Bisericani Cu totii: cu credinta si incredere, te chemam printre noi. Sfanta Marie de la Seuca Cu totii: cu credinta si incredere, te chemam printre noi. Sfanta Marie de la Medjugorie Cu totii: cu credinta si incredere, te chemam printre noi. Sfanta Marie de la Fatima Cu totii: cu credinta si incredere, te chemam printre noi. Sfanta Marie de la Zeitun Cu totii: cu credinta si incredere, te chemam printre noi. Sfanta Marie de la Lourdes Cu totii: cu credinta si incredere, te chemam printre noi. Sfanta Marie, Regina Natiunilor, care esti Doamna Noastra Inconjurata de Soare, in spiritul Cerintei si Dorintei Tale si din dragostea noastra pentru Tine si Domnuezeu; iti oferim tie, si Domnului Nostru Isus Cristos, aceste rugaciuni, prin mijlocirea inimii tale pure. [spunem de trei ori] Sfanta Maria, plina de gratie, Domnul este intr-adevar cu Tine, Binecuvantata esti Tu printre femei, si binecuvantat este Fructul Pantecelui Tau, Isus. Cu totii: Sfanta Marie, Maica Domnului, roaga-te pentru noi pacatosii acum si in ceasul mortii noastre, Amin. 3. Pentru vindecarea Inimii immaculate ale Sfintei Marii [spunem odata] Sfanta Maria, plina de gratie, Domnul este intr-adevar cu tine, Binecuvantata esti Tu printer femei, si binecuvantat este Fructul Pantecelui Tau, Isus. Cu totii: Sfanta Marie, Maica Domnului, roaga-te pentru noi pacatosii acum si in ceasul mortii noastre, Amin. O Isuse, Cu totii:iarta-ne noua pacatele noastre, pazeste-ne de focurile iadului si indruma toate sufletele in rai, in special cele care au nevoie cel mai mult de Mila Ta. 4. Sfinte Arhanghel Mihai, cu credinta si incredere te chemam printre noi, Cu totii: Sfinte Arhanghel roaga-te pentru noi, roaga-te cu noi acum. Pentru tamaduirea Sfantului Spirit [spunem odata] Sfanta Maria, plina de gratie, Domnul este intr-adevar cu tine, Binecuvantata esti Tu printre femei, si binecuvantat este Fructul Pantecelui Tau, Isus. Cu totii: Sfanta Marie, Maica Domnului, roaga-te pentru noi pacatosii acum si in ceasul mortii noastre, Amin. Marire Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, Cu totii: precum a fost la inceput, este acum si va fii pururea, in vecii vecilor, Amin. O Isuse, Cu totii: iarta-ne noua pacatele noastre, pazeste-ne de focurile iadului si indruma toate sufletele in rai, in special cele care au nevoie cel mai mult de Mila Ta. 5. Sfantule Apostol Andrei, Cu totii: roaga-te pentru noi, Sfantule Stefan Cel Mare si Sfant, Cu totii: roaga-te pentru noi, Sfintilor Martiri Brancoveanu, Cu totii: rugati-va pentru noi, Parintele Arsenie Boca, Cu totii: roaga-te pentru noi, Sfinte Ioan Romanul, Cu totii: roaga-te pentru noi, Fericite Ieremia Valahul, Cu totii: roaga-te pentru noi. Pentru tamaduirea Inimii sfinte a lui Cristos [spunem odata] Sfanta Maria, plina de gratie, Domnul este intr-adevar cu tine, Binecuvantata esti Tu printre femei, si binecuvantat este Fructul Pantecelui Tau, Isus. Cu totii: Sfanta Marie, Maica Domnului, roaga-te pentru noi pacatosii acum si in ceasul mortii noastre, Amin. Marire Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, Cu totii: precum a fost la inceput, este acum si va fii pururea, in vecii vecilor, Amin. O Isuse, Cu totii: iarta-ne noua pacatele noastre, pazeste-ne de focurile iadului si indruma toate sufletele in rai, in special cele care au nevoie cel mai mult de Mila Ta. 6. Fericitul Vladimir Ghica, Cu totii: roaga-te pentru noi, Fericita Maica Tereza, Cu totii: roaga-te pentru noi, toti sfintii si martirii daco-romani, Cu totii: rugati-va pentru noi. Binecuvantati suntem noi, O Doamne Dumnezeul nostru, prin ajutorul venit de la sfintii si ingerii Tai. O scumpe Parinte, prin Isus Cristos, Domnul Nostru oferim recunostiinta noastra Prezentei Tale Adevarate, prin intermediul Sfintelor Daruri ale Bisericii tale, si prin intermediul liturghiilor si rugaciunilor din toata lumea, cat si prin Prezenta Ta de Dragoste Divina. Cu totii: din trecut, in present si in viitor, Amin. Si binecuvinteaza, Doamne, tot cinul preotesc si monahal si pe toti fratii si surorile noastre intru Hristos! Pe toti cei ce s-au lepadat de sine in viata aceasta, ca, luandu-si crucea, sa Iti urmeze fara a se uita inapoi, calea crucii si Biserica Ta, intareste-i cu harul Tau, imputerniceste-i cu puterea Ta, implinind, Bunule, toate cererile lor cele catre mantuire si viata vesnica. Cu totii: in prezent, in trecut si in viitor, Amin. Si fie ca sa acorzi prin Spiritul Tau, Marite Doamne, ca toate Binecuvantarile si Darurile Tale, sa fie acordate slujitorilor Bisericii tale, astfel incat, sa Te poata servi pe Tine mai bine, pe Biserica Ta si pe credinciosii sai, in special in timpurile de persecutie. Cu totii: in prezent, in trecut si in viitor, Amin. O Doamne Isuse Cristoase, ne plecam fruntea in fata Sacrificiului Tau si Te imploram ca sa dai tuturor celor care iti cer mila, cu inimile curate si deschise, toata protectia contra minciunii diavolului si a agentilor sai pe pamant. Prin cuvintele iubitului Mantuitorului nostru, Isus din Nazaret, ne unim si te rugam, Doamne: Tatal nostru Care esti in ceruri Sfinteasca-se numele Tau Vie imparatia Ta Faca-se voia Ta Precum in cer asa si pre Pamant Painea noastra cea de toate zilele Da-ne-o noua astazi Si ne iarta noua gresalele noastre Precum si noi iertam gresitilor nostri Si nu ne duce pre noi in ispita Ci ne izbaveste de cel rau Ca a Ta este imparatia Puterea si Slava In numele Tatalui Al Fiului Al Sfantului Duh Amin. Doamne, da-ne noua pace in zilele noastre si din Marea Ta Mila, tine-ne departe de pacat si de griji, in timp ce asteptam cu bucuroasa credinta, revenirea Domnuui Nostru Isus Cristos. Binecuvantati fie cei ce vin intr-u numele Domnului. Cu totii: Amin. Sfanta Treime, Cu totii: Tatal, Fiul si Sfantul Duh, te adoram din toata inima noastra, Doamne Sfinte, Doamne Sfinte, Te iubim prin Darurile Tale Sfinte. O Doamne Isuse Cristoase, Cu totii: Esti dragostea, increderea si evlavia noastra. Prin Mila Ta Cereasca si prin puterea Sfantului spirit, fie ca sa ne transformam conform dorintei Tale. Cu totii: Amin. Sfanta Inima a lui Cristos, Cu totii: ne plecam in fata Ta. Sfanta Inima a lui Cristos, Cu totii: ne bucuram cu tine. Sfanta Inima a lui Cristos, Cu totii: avem incredere in tine. Sfanta Inima a lui Cristos, Cu totii: ne unim inimile cu a Ta. Sfanta Inima a lui Cristos, Cu totii: in genunchi Te preamarim Doamne. O Doamne Sfinte, ne-ai invatat ca sa “cautam pentru a gasi” si “sa batem la poarta ca sa ni se deschida,” primeste Doamne Sfinte pe copiii tai pacatosi, aici adunati in pocainta, in adoratie si in mare dragostea pentru Tine. Fie ca rugaciunile noastre nevrednice, sa fie primite de Tine, ca sa ne binecuvantezi pe noi pacatosii si rugaciunile noastre. Fie ca Bunul Dumnezeu, Tatal Nostru, sa fie onorat, preamarit, slujit, iubit si adorat in fiecare secunda, a fiecarei zi, in orice oment, de catre toate inimile, in trecut, prezent, viitor, de catre toate creatiile Sale, de-asupra, de pe si de sub pamant, din aer si de pe uscat, pana la sfarsitul pamantului acum si pentru totdeauna, Cu totii: Amin. 7. Meditatie- Agonia din Gradina [introducere la prima decada]. 7 A. Marite si Etern Stapane, care Esti Autorul Creatiei, vezi suferintele Fiului Tau Iubit, Domnul Nostru Isus Cristos, care plange si asteapta cu spaima capturarea sa. Priveste Marite Stapane suferinta pe care Fiul Tau O accepta, Cu totii: din dragostea Sa fata de Tine. 7 B. Stapane Vesnic, ofer Tie Cel Mai scump Trup, Sange, Suflet, Divinitate si Suferinta a Fiului Tau Iubit, Domnul Nostru Isus Cristos, Cu totii: pentru iertarea pacatelor noastre si a lumii intregi. 7 C. Intr-u amintirea sacrificiului Sau, Cu totii: ai mila de noi si de intreaga lume [spunem asta de 10 ori]. Cu totii: Doamne Sfinte, cred in Tine, Te ador, am incredere in Tine si Te iubesc. Implor mila pentru toti cei care nu cred in Tine, nu Te adora, nu au incredere in Tine si nu Te iubesc, Amin. 8. Meditatie-biciuirea la stalp 8 A. Marite si Etern Stapane, care Esti Autorul Creatiei, vezi suferintele Fiului Tau Iubit, Domnul Nostru Isus Cristos, care este biciuit de oameni necrutatori si nerecunoscatori, in timp ce din Pielea Sa Sfanta tasneste Sangele Atotsalvator al Lumii. Priveste Mare Stapane suferinta pe care Fiul Tau O accepta, Cu totii: din dragostea Sa fata de Tine. 8 B. Stapane Vesnic, ofer Tie Cel Mai scump Trup, Sange, Suflet, Divinitate si Suferinta Fiului Tau Iubit, Domnul Nostru Isus Cristos, Cu totii: pentru iertarea pacatelor noastre si a lumii intregi. 8 C. Intr-u amintirea sacrificiului Sau, Cu totii: ai mila de noi si de intreaga lume [spunem asta de 10 ori]. Cu totii: Doamne Sfinte, cred in Tine, Te ador, am incredere in Tine si Te iubesc. Implor mila pentru toti cei care nu cred in Tine, nu Te adora, nu au incredere in Tine si nu Te iubesc, Amin. 9. Meditatie- Coroana cu Ghimpi 9 A. Marite si Etern Stapane, care Esti Autorul Creatiei, vezi suferintele Fiului Tau Iubit, Domnul Nostru Isus Cristos, care este umilit, batjocorit, batut si incoronat cu o coroana cu ghimpi. Priveste Mare Stapane suferinta pe care Fiul Tau O accepta, Cu totii: din dragostea Sa fata de Tine. 9 B. Stapane Vesnic, ofer Tie Cel Mai scump Trup, Sange, Suflet, Divinitate si Suferinta Fiului Tau Iubit, Domnul Nostru Isus Cristos, Cu totii: pentru iertarea pacatelor noastre si a lumii intregi. 9 C. Intr-u amintirea sacrificiului Sau, Cu totii: ai mila de noi si de intreaga lume [spunem asta de 10 ori]. Cu totii: Doamne Sfinte, cred in Tine, Te ador, am incredere in Tine si Te iubesc. Implor mila pentru toti cei care nu cred in Tine, nu Te adora, nu au incredere in Tine si nu Te iubesc, Amin. 10 Meditatie- Caratul Crucii 10 A. Marite si Etern Stapane, care Esti Autorul Creatiei, vezi suferintele Fiului Tau Iubit, Domnul Nostru Isus Cristos, in timp ce duce cu dragoste instrumental salvarii noastre, catre locul Sau de distrugere. Priveste Marite Stapane suferinta pe care Fiul Tau O accepta, Cu totii: din dragostea Sa fata de Tine. 10 B. Stapane Vesnic, ofer Tie Cel Mai scump Trup, Sange, Suflet, Divinitate si Suferinta Fiului Tau Iubit, Domnul Nostru Isus Cristos, Cu totii: pentru iertarea pacatelor noastre si a lumii intregi. 10 C. Intr-u amintirea sacrificiului Sau, Cu totii: ai mila de noi si de intreaga lume [spunem asta de 10 ori]. Cu totii: Doamne Sfinte, cred in Tine, Te ador, am incredere in Tine si Te iubesc. Implor mila pentru toti cei care nu cred in Tine, nu Te adora, nu au incredere in Tine si nu Te iubesc, Amin. 11. Meditatie- Crucificarea 11 A. Marite si Etern Stapane, care Esti Autorul Creatiei, vezi suferintele Fiului Tau Iubit, Domnul Nostru Isus Cristos, care este crucificat pe Copacul Rascumpararii noastre. Vezi pe Sfanta Noastra Regina, Sfanta Fecioara Maria, cum imbiba pamantul din Fata Sa cu lacrimile Sale. Auzi strigatul Sau de durere si vezi Sfantul Sau Sange cum tasneste, cand este batut in cuie pe Copacul salvarii noastre, copacul din care incoltesc toate natiunile. Priveste Mare Stapane suferinta pe care Fiul Tau O accepta, Cu totii: din dragostea Sa fata de Tine. 11 B. Stapane Vesnic, ofer Tie Cel Mai scump Trup, Sange, Suflet, Divinitate si Suferinta Fiului Tau Iubit, Domnul Nostru Isus Cristos, Cu totii: pentru iertarea pacatelor noastre si a lumii intregi. 11 C. Intr-u amintirea sacrificiului Sau, Cu totii: ai mila de noi si de intreaga lume [spunem asta de 10 ori]. Cu totii: Doamne Sfinte, cred in Tine, Te ador, am incredere in Tine si Te iubesc. Implor mila pentru toti cei care nu cred in Tine, nu Te adora, nu au incredere in Tine si nu Te iubesc, Amin. 12. Prea Puternice Parinte, Ai trimis Fiul Tau printre noi, ca sa sufere si ca sa moara, pentru iertarea pacatelor noastre. In Numele Sau, Doamne Sfinte, ai mila asupra noastra si a intregii lumi. Cu totii: Amin. [sa spunem urmatoarea rugaciune de trei ori] Cu totii: Doamne Sfinte, Doamne Atotputernic, Doamne Etern, ai mila de noi si de intreaga lume. O Parinte Ceresc, in dorinta noastra de a fii pe placul Tau, te rugam cu smerenie, ca sa topesti toate inimile impietrite si incatusate, astfel incat sa ne reunim cu Iubirea Ta Perfecta. Astfel ne rugam, prin mijlocirea lui Isus Cristos, Domnul Nostru, Cu totii: Amin. 13. Concluzie- Adunarea Sfanta Treime- Tatal, Fiul si Sfantul Duh, in comuniune cu Inima Imaculata a Sfintei Maria, care este Doamna noastra Inconjurata de Soare si cu toate rugaciunile Sfintilor si Iingerilor Tai, Iti oferim cu piosenie cel mai Pretios Sange, Trup, Suflet, Dumnezeire si Suferinta Fiului Tau Preaiubit, Domnul nostru Isus Cristos de Nazaret, mereu prezent in Sfintele Daruri si in toate liturghiile, care se ridica catre tine in toate formele de rugaciune Crestina, oferite Tie de-a lungul timpului de catre omenire. Cu totii: in trecut, in prezent si in viitor. Care sunt unite cu toate actiunile, vietile si meritele tuturor apostolilor, profetilor, martirilor si sfintilor Tai si a actiunilor caritabile, de supusenie catre Sfantul Spirit si a gandurilor pioase catre tine, pe care le tinem in adancul inimilor noastre. Cu totii: in trecut, in prezent si in viitor. Cu increderea si dragosteal copiilor Tai, care Te preamaresc in rugaciuni, uniti cu serviciile divine din Tara si din lume, pentru ca, O Parinte Ceresc, facem acestea “in memoria Ta,” in unire cu toate binecuvantarile care fac parte din Cuvantul Tau si prin urmarea Sfintelor Tale Porunci. Cu totii: in trecut, in prezent si in viitor. Ridicati prin dedicarea universala a vietilor si a faptelor noastre globale Tie, cat si a tuturor suferintelor omenirii de-a lungul istoriei, atat pricinuite de noi, cat si de catre satana si a agentilor sai pe pamant, atat mortale, cat si spirituale, in special cele priciuite ca persecutie pentru credinta si dragostea noastra fata de Tine, Iubit Parinte. Cu totii: in trecut, in prezent si in viitor. Sa fie adunate impreuna cu toate faptele bune crestinesti de-a lungul istoriei si dedicate cu piosenie Tie, mereu si mereu, prin spatiu si timp, ca vindecare fata de insultele, sacrilegiile, indiferentele, batjocura, umilintele si idolatriile cu care Tu, Tata Atotputernic, este ofensat. Cu totii: in trecut, in prezent si in viitor. O, Iubite Parinte, te rugam cu smerenie, prin intermediul infinitei dragoste a Inimii Sacre a Lui Cristos, si a Inimii Pure ale Sfintei Fecioare Maria, cea care este inconjurata de soare, ca Sfantul Spirit sa sparga toate formele de robie ale oamenilor, sa converteasca pe pacatosi, sa purifice toate sufletele intinate, sa converteasca toate inimile si mintile, ca sa cinsteasca si sa respecte darul vietii, in toate stadiile sale si sa infranga cu distrugere totala, toate actiunile si puterile lui satana si ale agentilor sai, vazuti si nevazuti, din toata lumea si de-a lungul timpului. Cu totii: in trecut, in prezent si in viitor. Fiind constienti ca nu exista pace fara mila, ajuta-ne ca sa fim milostivi unul catre altul, asa cum Tu ai fostt milostiv fata de noi, astfel incat Tu, sa fii bucuros. Doamne Sfinte deschide inimile si mintile oamenilor catre vocatiile preotesti si ca sa se reuneasca Biserica Ta in lume. Permite, Parinte Ceresc, prin darul Sfantului Tau spirit, si prin mijlocirea Sfintilor si Ingerilor tai, ca sa implinim Dorinta Ta. Cu totii: in trecut, in prezent si in viitor. Multumim, Doamne Atotputernic, pentru toate datile cand ne-ai protejat si binecuvantat, cu sau fara stiinta noastra, astfel incat sa putem continua rugaciunile noastre fata de Tine, si ca sa putem, cu ajutorul Sfantului Spirit, ca sa ajutam in propagarea Milei si a Adevarului Tau in timp si spatiu, pe pamant. Cu totii: in trecut, in prezent si in viitor. Priveste Sfanta Treime, cum dusmanii Tai tremura inaintea Ta, pentru ca ai imputernicit cu Autoritatea Dumnezeiasca Mielul divin, astfel incat El, sa poata, fara obstacole si restrictii, sa doteze pe Doamna Noastra Inconjurata de Soare si pe copilul Ei, cu puterea de a starpi capul vechiuui sarpe si a agentilor sai, printr-o singura lovitura mortala, prin toate portalele, dimensiunile, spatiu si timp. Doamne Isuse Cristoase, vino din nou in maretia si Gloria lui Dumnezeu, Tatal nostru. Cu totii: in trecut, in prezent si in viitor. Da-ne Doamne Dumnezeule, virtutile tuturor sfintilor si ingerilor Tai, si mareste puterea lor de mii de ori, astfel incat ei si noi sa putem sa servim Dorinta Ta, sa ajutam Copiii Tai si sa protejam Biserica Ta pe pamant. Cu totii: in trecut, in prezent si in viitor. Toata marirea, onoarea, dragostea si Gloria Tie, Doamne- Parintele Ceresc Atotputernic, Care a facut pe om in imaginea Sa, si care a tesut fiecare fir din intreaga lume si Al carui Fiu va veni din nou ca sa judece vii si mortii, a Carui Imparatie este fara de sfarsit. Cu totii: in trecut, in prezent si in viitor. Vino, Sfinte Spirit al lui Dumnezeu, Cu totii: si ramai cu noi pentru totdeauna. Fata Cea Mai Iubita a lui Cristos, Cu totii: uita-te la noi cu mila si iertare. Inima Cea Mai Iubita a lui Isus, Cu totii: bate si traieste in noi. Sangele Cel Mai De Pret a lui Cristos Isus, Cu totii: scoate petele pacatului din noi. Patimile Sfinte ale Lui Cristos, Cu totii: da-ne putere in slabiciunile noastre. Inima Sfanta a Maicii Domnului, Cu totii: roaga-te pentru noi. Doamna Noastra Inconjutata de Soare, Cu totii: roaga-te pentru noi. Sfanta Marie de la Caraiman Cu totii: roaga-te pentru noi si Dacia-Romania, Gradina Ta. Sfanta Marie de la Bisericani Cu totii: roaga-te pentru noi si Dacia-Romania, Gradina Ta. Sfanta Marie de la Seuca Cu totii: roaga-te pentru noi si Dacia-Romania, Gradina Ta. Sfantule Apostol Andrei, Cu totii: roaga-te pentru noi, Sfantule Stefan Cel Mare si Sfant, Cu totii: roaga-te pentru noi. Sfintilor Martiri Brancoveanu Cu totii: rugati-va pentru noi. Parintele Arsenie Boca, Cu totii: roaga-te pentru noi. Sfinte Ioan Romanul, Cu totii: roaga-te pentru noi. Fericite Ieremia Valahul, Cu totii: roaga-te pentru noi. Fericitul Vladimir Ghica, Cu totii: roaga-te pentru noi Fericita Maica Tereza, Cu totii: roaga-te pentru noi. Toti sfintii si martirii daco-romani, Cu totii: rugati-va pentru noi. Sfintii Arhangheli- Sfantul Mihai, Sfantul Gabriel si Sfantul Rafael, Cu totii: Protejati-ne in lupte. Toti sfintii si ingerii, Cu totii: rugati-va cu noi, rugati-va cu noi acum. In numele Atotputernicului Dumnezeu [facem semnul Crucii], Cu totii: Tatal, Fiul si Sfantul Spirit, in vecii vecilor, Amin.
Nume :
Email:
Comentariul tau:

Articole din editia din data de 26 Noiembrie 2013

  • ACORDURI Romania-China: Care sunt proiectele pentru care cele doua tari colaboreaza

    Psihologie
  • Herghelia Mangalia, la prima cursa de anduranta din istorie

    Psihologie
  • Activitatea "Sarbatoarea prajiturilor"a fost organizata si in acest an in satul Biruinta

    Psihologie
  • Drumul de exploatare de la Tirgusor in lucru

    Psihologie
  • Luna cadourilor vine in dar cu multe realizari pentru locuitorii din Mihai Viteazu

    Psihologie
  • Articole din aceeasi categorie

  • ALEGERILE NOASTRE

    Psihologie
  • Viata, Emotiile schimba realitatea

    Psihologie
  • GUTURAIUL SI GRIPA DE TOAMNA

    Psihologie
  • STAREA DE PLICTISEALA

    Psihologie
  • LUMEA IN CARE MAI TRAIM

    Psihologie
  • Medgidia, str. Republicii nr. 5, etaj 1
    Tel / fax: 0241810404
    Mobil: 0722721771
    proiect realizat si administrat de

    Cele mai comentate articole

  • 12 Aprilie 2011
    Fotbal Campionatul Judetean
  • 14 Iunie 2011
    Fotbal Campionatul Judetean
  • 19 Aprilie 2011
    Fotbal Campionatul Judetean
  • 31 Mai 2011
    Fotbal Campionatul Judetean
  • 11 Octombrie 2011
    Fotbal Campionatul Judetean
  • Cele mai citite articole