Relatia mama-fiu/fiica; tata-fiu

21 Mai 2013, Tamara Nichita

Psihologie

In urma articolului precedent, "Relatia tata-fiica", la sugestia dumneavoastra, voi continua sa punctez importanta relatiilor dintre parinti si copii.
Abordarea psihologica a relatiilor parinti copii, indiferent de varsta acestora, se poate realiza din doua perspective: a parintilor si a copiilor. Insa, parintii dezvolta, in general, un sentiment de putere, de superioritate, combinat de cele mai multe ori cu o iubire posesiva. Copiii sunt cei care ne fac sa ne amintim de propria copilarie si sa repetam sau nu, modelul de educatie primit acasa.
Legatura dintre barbati si mamele lor este una dintre cele mai controversate si care s-ar putea sa nu fie inteleasa pe deplin niciodata. Relatia afectiva dintre mama si fiu este una dintre cele mai puternice relatii pe care le stabileste un individ in decursul vietii.
Desi mama este, de multe ori, a doua femeie din viata lor, desi o iubesc cu adevarat, aceasta relatie este una pe care barbatii o tin sub secret si in legatura cu care se simt des stanjeniti.
Ca mama, stii ca gresesti daca ii tii prea aproape, prea mult timp. Esti tot timpul impartita intre a nu te implica mai mult decat trebuie si a nu parea indiferenta. E o balanta foarte greu de echilibrat si nu prea iti dai seama cand gresesti. Mamele isi doresc ca fiii lor sa gaseasca femeia potrivita, desi stiu ca in acel moment se va produce o schimbare in relatia lor. Relatia dintre mama si fiu este adanca si intensa in timpul copilariei, dar spre deosebire de relatia dintre mama si fiica, o ruptura trebuie sa se produca inainte ca fiul sa ajunga la maturitate.
Uneori relatiile dintre parinti si copii ajung sa devina mult prea stranse din cauza dependentei fiilor de mame si a sentimentelor de protectie exagerata si siguranta pe care femeile le dezvolta in timp. Chiar daca in timpul cresterii si al adolescentei acesta este un lucru obisnuit, odata cu dezvoltarea copilului si ajungerea la maturitate, relatia mama-fiu ar trebui sa se schimbe intr-una de mai multa incredere.
Deseori relatia mama fiu poate fi extrem de stransa mai ales in conditiile in care femeia isi gaseste ratiunea de a trai in rolul matern, uitandu-si propria feminitate.
Daca relatia mama fiu se dezvolta armonios, bazandu-se pe incredere si respect, iar copilului i se permite sa fie independent, mai tarziu aceasta relatie va fi una frumoasa. Relatia dintre o mama si fiul sau devenit barbat, trebuie sa fie una de respect, maturitate si politete.
Relatia tata fiu este in general o relatie foarte complexa, trebuie sa fie o prezenta permanenta in toate momentele cheie din viata fiului sau. Figura paternala trebuie sa il faca pe copil sa descopere lumea care il inconjoara. Cu ajutorul tatalui, copilul reuseste sa se desprinda sanatos din relatia simbiotica pe care o are cu mama sa. Tatal il ajuta pe copil sa se indrepte spre lume, sa se dezvolte atat pe plan cognitiv, cat si social. O relatie securizanta cu tatal il va ajuta pe copil sa se dezvolte armonios din punct de vedere emotional. Tatal, in relatia cu fiul este cel care il ajuta sa-si insuseasca masculinitatea cu tot ceea ce reprezinta ea: putere, actiune, capacitatea de a se indeparta, dar si de a se intoarce. Simbolul puterii si al autoritatii este cel care stabileste regulile, care impune limitele si nu in ultimul rand este cel care este luat drept model de fiul sau. Absenta tatalui poate duce la dezechilibru, pot deveni rasfatati si egoisti, nepasatori fata de cei din jurul lor. De asemenea ei pot deveni mai feminini deoarece cresc doar in prezenta mamei. Daca tatal este imatur si slab sau, dimpotriva, dur si rece, baiatul va avea dificultati in a se maturiza armonios, va tinde sa devina si el agresiv cu cei din jur. Tatal este cel care are rolul de a-i insufla copilului curaj pentru a explora lumea larga, si sa il sustina in aceste incercari. Tatal este important atat in mod indirect datorita modelului pe care il ofera copilului si datorita suportului pe care il ofera acesta mamei, dar si in mod direct prin relatia activa cu copiii sai.
Relatia mama fiica este una cu totul speciala, au o relatie deosebita, care nu dispare niciodata, ci se transforma si devine din ce in ce mai profunda. Mamele isi retraiesc copilaria prin ochii fiicelor lor, iar acestea din urma isi creeaza un model in viata, privindu-si mama in actiune. Pentru orice copil, mama este cea prin intermediul careia ajunge sa cunoasca lumea, cea langa care se simte in siguranta, cea care ii ghideaza pasii si ii ofera stabilitate. Desi intentiile mamei sunt foarte bune, sunt de multe ori transmise gresit si ajung sa ia forma criticilor si reprosurilor.
Mama trebuie sa vada ca propria fiica este o fiinta total independenta si diferita, si nu o oglinda a ei, trebuie sa ii lase spatiu sa respire, sa ia propriile decizii, chiar daca uneori nu e de acord cu ele.
Relatiile exagerat de apropiate intre mama si fiica, de exemplu: e de acord cu tine mereu, te intelege si te asculta, te sustine in toate, de multe ori aduce riscul de a aseza aceasta relatie mai presus de multe alte legaturi din viata ta, situatie care s-ar putea sa te defavorizeze pe termen lung, mai ales in alte relatii la fel de importante pentru tine. Secretele pe care le dezvalui in permanenta mamei, intimitatea ta, s-ar putea sa nu convina unui eventual partener de viata si relatia sa se degradeze.
Asa pot aparea si tensiunile intre cele doua, pentru ca fiica sa devina o fiinta independenta, de multe ori e nevoie sa se distanteze de propria mama, ca sa isi dea seama ce vrea cu adevarat.
De foarte multe ori, mamele interzic copiilor un anume lucru pentru a-i tine departe de primejdii. Insa adevaratul motiv este faptul ca, in felul acesta, mama isi protejeaza propria neliniste.
Ambii parinti au roluri definite, mama aduce iubirea prin: blandete, intelegere, mangaiere, tandrete si o stabilitate a starilor emotionale ale copilului, protectie, iar tatal vine cu fermitatea, el pune limite, responsabilizeaza, clarifica si da sens actiunilor copilului.
Exista in viata noastra intotdeauna un refugiu in care suntem aparati de tristete si avem puterea de a merge mai departe: prezenta copilului nostru!

"Indiferent daca cresc, ei raman totusi copiii nostri, si unul din cele mai importante lucruri pe care le putem darui, este dragostea noastra neconditionata. O iubire care nu depinde de nimic decat de faptul ca sunt copiii nostri."
Rosaleen Dickson



Articole din editia din data de 21 Mai 2013

  • Becali ar putea fi eliberat dupa doi ani. Babiuc si Cioflina vor sta cel mult opt luni la inchisoare

    Psihologie
  • O viata mai buna pentru locuitorii din Tuzla

    Psihologie
  • Proiect de anvergura pentru locuitorii comunei Pecineaga

    Psihologie
  • Liga a IV a de Fotbal

    Psihologie
  • Campionatul Judetean de Fotbal

    Psihologie
  • Articole din aceeasi categorie

  • ALEGERILE NOASTRE

    Psihologie
  • Viata, Emotiile schimba realitatea

    Psihologie
  • GUTURAIUL SI GRIPA DE TOAMNA

    Psihologie
  • STAREA DE PLICTISEALA

    Psihologie
  • LUMEA IN CARE MAI TRAIM

    Psihologie
  • Medgidia, str. Republicii nr. 5, etaj 1
    Tel / fax: 0241810404
    Mobil: 0722721771