De ce mint copiii?

2 Aprilie 2013, Tamara Nichita

Psihologie

1. Spera in tot ce poate fi mai bun!
2. Pregateste-te pentru tot ce poate fi mai rau!
3. Iubeste-i, indiferent ce va fi!
(Din Legile lui Murphy pentru un parinte)

Toti copiii mint la un moment dat. Pentru orice parinte poate fi un motiv de dezamagire si stress sa aiba acasa un mic Pinocchio, de multe ori nereusind sa gaseasca solutia adecvata pentru a pune capat problemei.
Copiii mint dintr-o serie de motive diferite si in multe cazuri este o parte normala a procesului lor de dezvoltare. De obicei, copiii mint din aceleasi motive ca si adultii, cand simt ca sunt intr-o capcana, cand le este teama de pedeapsa sau de a fi respinsi spunand adevarul, cand se simt amenintati sau se gandesc ca minciuna va face lucrurile mai usoare pentru toata lumea.
Minciuna este o conduita de eschivare, in general destinata sa evite o mustrare. De multe ori, in mod inconstient, parintii isi invata proprii copii sa minta, prin promisiunile zilnice care nu sunt indeplinite. Daca un copil va fi pus sa minta ca unul dintre parinti nu este acasa, atunci cand este cautat de o persoana nedorita, greseala va fi dubla, el nu va fi invatat doar sa minta , ci este invatat ca poate trece peste obligatiile sociale, recurgand la minciuna.
Intrarea in mediul scolar este traumatizanta pentru fiecare. Copiii se despart de un mediu cunoscut si incep sa aiba responsabilitati. Pe masura ce creste, copilul va simti o nevoie din ce in ce mai mare de a fi in concordanta cu grupul sau de prieteni. Cand posibilitatile sale fizice, materiale sau de orice alta natura intra in conflict cu cele ale grupului din care face parte, copilul incepe sa minta. La fel cum cauta la inceput atentia parintilor, pe masura ce creste o cauta pe cea a grupului. Daca nu iese cu nimic in evidenta, va inventa evenimente pentru a fi in centrul atentiei. Daca greseste si incalca normele grupului va incerca sa ascunda acele fapte fie prin omisiune, negatie sau orice alt mecanism de aparare.
Este foarte important de retinut faptul ca minciuna este o faza normala a copilariei. Minciuna, de altfel, este un fenomen specific uman. Cand insa ea este o constanta in comportamentul cuiva, copil sau adult, deja avem de a face cu o tulburare comportamentala.
Copiii mint pentru a-si multumi parintii si pentru a nu-i dezamagi. Ei denatureaza adevarul si fabuleaza in favoarea lor, mint in legatura cu performantele si cu randamentul scolar, pentru a face adultii sa fie mandri de ei.
In aceasta situatie parintii sunt cei care pot purta o parte din vina, daca au pretentii exagerate de la copil, iar acestuia ii este frica sa nu fie la inaltimea asteptarilor, pentru a nu-i dezamagi, copiii aleg sa disimuleze realitatea.
Nu se poate spune despre un copil ca minte cu adevarat decat in momentul in care acesta devine constient de faptul ca, mintind, el induce o falsa convingere.
Ca adulti trebuie sa intelegem motivele pentru care copiii mint, inainte de a-i putea ajuta sa renunte la minciuna.
Se disting 3 etape mari ale minciunilor, in functie de gradul de fabulatie :
3-6 ani perioada ludica, cea in care micutul nu face distinctie intre fabulatia din jocuri sau povesti si cea continuta intr-o minciuna reala.
6-8 ani- perioada combinata, cand descopera ca o parte din fantezismele ludice au corespondent si in viata de zi cu zi, fiind si momentul in care un copil, condus gresit face pasul catre minciuna intentionata.
dupa 8 ani- perioada minciunilor elaborate, cand stiu ca ceea ce fac este rau, dar isi urmaresc totusi scopul si mint pentru un folos oarecare.
Este perioada in care cerintele parintilor, ale doamnei invatatoare sau ale colegilor, pot exercita presiune asupra copilului, iar acesta, pentru a le face fata, alege minciuna.
In adolescenta, perceptia minciunii se schimba. Asta nu inseamna ca o minciuna venita din partea adolescentilor este intotdeauna un motiv de ingrijorare. De obicei, acestia mint pentru a castiga sau a-si proteja intimitatea si viata personala. Este foarte importanta in acest caz si puterea exemplului. Daca noi ca adulti suntem nevoiti sau alegem sa mintim in anumite contexte, nu trebuie sa facem acest lucru in fata copilului, noi suntem exemplul lui cel mai demn de luat in seama.
Ce este de facut?
Parintii vor trebui sa invete sa le respecte intimitatea copiilor si sa ii invete ca in cazul in care ei nu vor sa dezvaluie ceva, nu trebuie decat sa spuna ca nu vor sa vorbeasca despre asta, fara sa recurga la minciuna. Copilul trebuie invatat ca sinceritatea este o valoare foarte importanta pentru relatia dintre parinte si copil.
In acelasi timp, copiii ajunsi la pubertate au nevoie sa fie tratati ca niste persoane mature, demne de incredere, responsabile. Daca il tratam pe copil cu respect si ii spunem ca ne bazam pe el ca spune adevarul, vor fi sanse mai mici sa minta.
Ca sa ii facem pe copiii nostri sa nu mai minta, va trebui mai intai sa intelegem ce mesaje transmit prin minciunile lor si apoi sa luam masurile potrivite.
Orice vina ascunsa prin minciuna trebuie sanctionata, astfel incat sa se inteleaga ca vina se agraveaza mintind, sinceritatea reduce vina si pedeapsa. Din educatie trebuie eliminate procedeele care induc teama in legatura cu recunoasterea greselii.
Este important pentru copii sa invete ca sunt in siguranta daca spun adevarul in familie. Copiii pot invata ca parintilor le pasa de temerile si greselile lor si ca vor fi ajutati de acestia pentru a le depasi.
La baza tratarii individuale e necesar sa stea increderea in copil!

Adevarul asteapta. Numai minciuna e grabita.
(Alexandru Vlahuta )


Articole din editia din data de 2 Aprilie 2013

  • Nicolaescu: Coplata intra in vigoare pentru pacientii internati din 1 aprilie

    Psihologie
  • Ponta: Basescu a facut un compromis. A inteles ca nu-l propun pe Morar la Parchet si l-a numit la CC

    Psihologie
  • Cu cat se scumpeste viata romanilor de la 1 aprilie

    Psihologie
  • Exercitiu demonstrativ al jandarmilor, la Mangalia

    Psihologie
  • Expozitie de arta fotografica "Culture and Citizens in Shanghai" la Medgidia

    Psihologie
  • Articole din aceeasi categorie

  • ALEGERILE NOASTRE

    Psihologie
  • Viata, Emotiile schimba realitatea

    Psihologie
  • GUTURAIUL SI GRIPA DE TOAMNA

    Psihologie
  • STAREA DE PLICTISEALA

    Psihologie
  • LUMEA IN CARE MAI TRAIM

    Psihologie
  • Medgidia, str. Republicii nr. 5, etaj 1
    Tel / fax: 0241810404
    Mobil: 0722721771