Mesaj dur de la Bruxelles: Comisarul Ciolos da de pamant cu guvernantii romani pe tema fondurilor europene

10 Mai 2011, Adrian Nicarel

Fonduri Europene

Romania risca sa devina un contributor net la Uniunea Europeana si ca gradul redus de utilizare a fondurilor ar putea servi drept argument pentru tarile care doresc limitarea acestor finantari. Comisarul Dacian Ciolos afirma ca gradul scazut de absorbtie a fondurilor europene in Romania ar putea determina reducerea acestui tip de finantare in intreaga Uniune. 
Romania nu are o viziune asupra dezvoltarii agriculturii si a mediului rural. O strategie nationala in acest sens este necesara. Accesarea fondurilor europene este afectata de birocratia interna si de coruptie. Beneficiarii sunt sufocati de hartii si asaltati cu controale, legislatia e greoaie, unii functionarii cer bani pentru a procesa mai repede dosarele sau recomanda anumite firme de consultanta. Sunt cateva dintre ingrijorarile din interiorul Comisiei Europene, expuse de comisarul pentru Agricultura si dezvoltare Rurala Dacian Ciolos intr-un interviu acordat ziarului Adevarul.
Romania are cea mai scazuta rata de absorbtie a fondurilor structurale din Uniunea Europeana. E adevarat ca am intrat de curand in Uniunea Europeana. Daca ne uitam insa la vecinii nostri, dupa al treilea an de la aderare, Cehia, Polonia si Ungaria aveau o rata de absorbtie neta de aproximativ 20%. Noi suntem inca la 3-4%. Romania risca sa devina un contributor net la bugetul Uniunii Europene si asta nu din cauza altora, ci pentru ca nu este in masura sa ia ce i se ofera.

Pierdem o mare oportunitate
intr-o perioada economica dificila, riscam sa pierdem o oportunitate, cu efecte pe termen lung. Romania ar putea folosi aceste fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea infrastructurii, pentru educatie, pentru imbunatatirea serviciilor sociale. 
Romania este un stat membru mediu-mare, cu o alocare financiara importanta. Dincolo de ceea ce risca sa piarda economia si infrastructura Romaniei, gradul scazut de absorbtie ingrijoreaza si Comisia Europeana. Aceasta incearca sa convinga statele membre - mai ales pe cele contribuitoare net la bugetul UE - ca fondurile structurale trebuie sa ramana o prioritate a bugetului comunitar dupa 2013. Exista o valoare adaugata a investitiilor comunitare in relansarea economiilor europene dupa criza. Gradul redus de utilizare a acestor fonduri ar putea fi insa un argument in favoarea celor care doresc sa reduca acest tip de cheltuieli comunitare. 

Limitati "vamile" birocratice!
Exista solutii mai simple pe care alte state membre reusesc sa le aplice, pornind de la exemple de proiecte de succes prezentate potentialilor beneficiari de fonduri, pana la liste de greseli frecvente explicate clar, pe care acestia sa le poata consulta. Pregatirea si desfasurarea unui proiect nu ar trebui sa fie o corvoada si nici un maraton birocratic. 
Am observat de asemenea ca alte state membre pun un accent mai mare pe monitorizare si pe analiza de risc si mai putin pe controlul hartiilor. Poate sunt lucruri pe care le putem adapta situatiei din Romania. Limitarea numarului "vamilor" birocratice care, in practica, incetinesc sau chiar blocheaza procesul de absorbtie, ar putea fi una dintre solutii. 
Este esential sa imbunatatim cadrul legislativ privind procedurile de achizitii publice. Legislatia in domeniu se schimba des si devine greu de inteles, mai ales pentru autoritatile locale din comunitatile mici. 

 
Trebuie competenta in administratie
Fata de alte tari, documentatia de licitatie este excesiv de detaliata in privinta criteriilor de selectie dar mai putin orientata pe obiective, impact, valoarea adaugata a proiectului. Numarul mare de controale nu este garantia succesului unui proiect. Contracte cu obiective clare, cu criterii de performanta limpezi, cu standarde de calitate si termene limita ferme ar usura mult munca celor care au responsabilitate cheltuirii acestor fonduri. Din cate am inteles autoritatile romane au demarat de curand un proces de definire a unei documentatii standard pentru achizitiile publice. Este un pas in directia buna. 
As mai adauga si administratia, care trebuie intarita cu competenta. Unele proiecte sunt extrem de tehnice, e nevoie de ingineri, e nevoie de arhitecti. E important ca functionarii care lucreaza cu programe europene sa aiba cunostinte economice, de politica europeana, sa cunoasca metode de implementare practice, deja folosite cu succes in alte state din Uniunea Europeana. Nu cred ca trebuie sa reinventam noi totul.
Si ar mai fi un element, mai rar pomenit in tara in contextul discutiilor despre fondurile europene, cu bataie pe termen lung dar si cu un impact imediat: cadastrul - un cadru legislativ adecvat pentru reglarea problemelor de proprietate. Lipsa unei cartografieri corecte a teritoriului are repercusiuni directe asupra atragerii investitorilor, calitatii proiectelor de investitii si asupra duratei acestora.

(Sursa: Adevarul)

Articole din editia din data de 10 Mai 2011

  • Locuitorii din Agigea vor avea din toamna camin cultural

    Fonduri Europene
  • Fotbal Campionatul Judetean

    Fonduri Europene
  • Fotbal Liga a IV a

    Fonduri Europene
  • Clujenii au luat trofeul Mangalia Art

    Fonduri Europene
  • A inceput Saptamana Nationala a Voluntariatului

    Fonduri Europene
  • Articole din aceeasi categorie

  • Primăria Băneasa a lansat proiectul aResurse şi iniţiative comune dedicate mediului înconjurător (JOYRIDE)a

    Fonduri Europene
  • 5 familii din Satu Nou vor beneficia de extinderea locuințelor

    Fonduri Europene
  • Comuna Ciobanu accesează fonduri pentru creșterea producției de energie regenerabilă

    Fonduri Europene
  • 3 persoane din Satu Nou vor primi subvenții de minimis de până la 25.000 euro pentru deschiderea afacerilor

    Fonduri Europene
  • 20 de persoane din Satu Nou au absolvit cursul de de competențe antreprenoriale

    Fonduri Europene
  • Medgidia, str. Republicii nr. 5, etaj 1
    Tel / fax: 0241810404
    Mobil: 0722721771