Agricultura romaneasca versus agricultura UE

15 Martie 2011, Adrian Nicarel

Fonduri Europene

Aproape 28% din populatie isi desfasoara activitatea in agricultura dar produce doar aproximativ 6% din PIB. Sectorul agricol se confrunta cu conditii de creditare aspre: rate mari ale dobanzilor si solicitarea de garantii dificil de prezentat, din cauza scaderii valorii terenurilor.
in ultimii 10 ani, statul a platit aproximativ 10 miliarde de euro pentru subventii in agricultura, fara a socoti fondurile UE. Din pacate, fondurile alocate raman insuficiente iar agricultorii nostri sunt net dezvantajati in comparatie cu sprijinul oferit in alte state. 
Creditarea dificil de obtinut in mediul rural descurajeaza si ea dezvoltarea unei productii agricole eficiente, destinata cu precadere pietei. Nici sistemele de colectare nu sunt puse la punct, intrandu-se, astfel, intr-un adevarat cerc vicios.
in plus, preturile mici ale terenurilor fata de media europeana deschid posibilitatea amortizarii in decurs de 5-10 ani, chiar daca nu e lucrat. O parte semnificativa dintre suprafetele agricole sunt cultivate doar de ochii inspectorilor si lasate sa se “calamiteze”, pentru a putea incasa despagubiri.

Marii arendasi si platile pe suprafata 

Romania a platit pana la mijlocul anului trecut fermierilor romani 581 milioane euro din subventiile directe pe suprafata (SAPS) aferente anului 2009, reusind in premiera sa nu mai plateasca penalizari catre UE din acest motiv.
Pentru campania din anul 2009, sprijinul direct pe suprafata primit de la UE a fost de 71,12 euro/hectar. in topul marilor arendasi ai Romaniei figureaza Culita Tarata (55,5 mii hectare), Adrian Porumboiu (27,4 mii hectare) si Ioan Niculae (21,1 mii hectare), suma cumulata cuvenita societatilor pe care le controleaza fiind de circa 7,4 milioane euro.
in plus, Ministerul Agriculturii a alocat subventii totale pentru decontarea energiei electrice destinata suprafetelor irigate in 2009 in valoare de 33 milioane euro, la care s-au adaugat 2 milioane euro doar pentru intarzierea platii facturilor , fapt ce a generat acumularea de penalitati in suma de 8,3 milioane lei.
Conform deciziilor luate la Bruxelles, platile pentru 2010 s-au putut face, in proportie de 50%, de-abia dupa data de 16 octombrie 2010, in cadrul schemei de plata unica de suprafata pentru cererile depuse. Plata avansurilor se face doar dupa verificarea conditiilor de eligibilitate. in cadrul campaniei SAPS 2010, Romania beneficiaza de o  alocatie financiara de 700 milioane euro din Fondul European de Garantare Agricola (80,36 euro/ha). 
Din 2011, fermierii vor primi un sprijin pentru culturile ecologice care va ajunge pana la 400 de euro pe hectar. Si asta, in timp ce, pana de curand, Romania a fost singura tara europeana care nu primea subventii pe hectar pentru culturile bio.
 
Cat de mari au fost platile pe culturi (2010 pentru 2009 : tutunul, 100% din costuri

La porumb subventia platita in 2010 pentru 2009 a fost de 1.328 de lei pe hectar, reprezentand un cumul de plata pe suprafata din fonduri UE (227,28 lei), suma complementara de la buget (174,76 lei), subventia pentru “culturi energetice” (168,30 lei), cei 39 de lei pe hectar pentru motorina si sprijinul derulat prin Legea creditului agricol, de 718,8 lei pe hectar. 
Pentru floarea-soarelui, sprijinul cumulat a fost de 1.132 lei pe hectar, 66% din cheltuieli, incluzand plata pentru “culturi energetice”, de care nu beneficiaza toti cultivatorii de floarea-soarelui.
La sfecla, subventia totala a fost de 3.725 de lei pe hectar, 76% din cheltuieli, in timp ce pentru orez suma ajunge la 6.398 lei pe hectar, respectiv 55%.
in cazul culturilor de toamna (grau, secara, orz, orzoaica), subventia cumulata este de 1.389 de lei, 58% din costuri, pentru rapita nivelul este de 75% din cheltuieli (1.400 de lei la hectar), in timp ce legumele si fructele beneficiaza de acoperirea unui procent redus din costuri, astfel: legume de camp – 8%, sere – 14%, solarii – 10%, fructe – 27%. 
Cel mai mare procent din costuri a fost acoperit in cazul subventiei la tutun, de 11.650 de lei, 100% din costuri.

Arabilul pe cap de locuitor: de doua ori mai mare decat media UE

Din cele 23,8 milioane ha cat insumeaza teritoriul Romaniei, suprafata agricola a tarii este de 14,7 mil. ha (61,7%). Terenul arabil ocupa circa 64% din suprafata agricola, 33% din aceasta este ocupata cu pasuni si fanete, iar viile si livezile reprezinta circa 3%.
Romania se gaseste pe locul 6 din Europa ca suprafata agricola utilizata (dupa Franta, Spania, Germania, Marea Britanie si Polonia) si pe locul 5 ca suprafata arabila (dupa Franta, Spania, Germania si Polonia).
Raportul dintre suprafata arabila a tarii la numarul de locuitori denota faptul ca fiecarui locuitor ii revin circa 0,41 ha teren arabil, valoare aproape dubla fata de media UE 27, care este de 0,212 ha/locuitor. in aceasta privinta, Romania ocupa locul sase, dupa tarile baltice, Danemarca si Finlanda.
Se observa usor ca statistica ne plaseaza intr-o pozitie privilegiata, de optim intre volumul de resurse si nivelul lor raportat la marimea populatiei.

Sold negativ in comertul exterior
 
in aceste conditii, importurile de produse agroalimentare, bauturi si tutun au insumat 3,72 miliarde euro  anul trecut iar deficitul din comertul exterior cu astfel de produse a ajuns la 0,92 miliarde euro. Desi s-a injumatatit in ultimii trei ani, el ramane inacceptabil pentru potentialul de care dispunem. Vina principala o poarta productivitatea redusa si tehnologiile inapoiate folosite inca pe suprafete insemnate.
Pe primele locuri in topul importurilor alimentare se situeaza carnea de porc (10,2% din total), zaharul (5,2%) si carnea de pasare (4,2%), urmate de sroturi de floarea soarelui si soia (3,9%), produse alimentare (3,8%) si porumb (3,5%).

Ferme prea  mici, venituri prea putine
 
Conform datelor APIA, suprafata eligibila la plata pe suprafata este de circa 9,8 milioane hectare, ce se gasesc in 1120 mii ferme. Ferma medie eligibila la plata are o suprafata de 8,75 ha/exploatatie.
Economia rurala romaneasca are ca trasatura predominanta procentul foarte mare al fermelor mici, care produc in principal pentru autoconsum, comercializand pe piata doar intamplator produsele obtinute. Existenta unui numar foarte mare de ferme mici in paralel cu fermele foarte mari releva dezechilibrul structural ce influenteaza agricultura din tara noastra si competitivitatea acesteia.
Desi forta de munca in agricultura Romaniei este in continuare una dintre cele mai numeroase din Europa, dinamica ponderii populatiei ocupate in agricultura arata o tendinta de scadere treptata a acesteia, de la 40,9% in anul 2001 la 27,7 % in anul 2008, respective 2,42 milioane persoane.
Cauzele scaderii ponderii populatiei ocupate in agricultura tin de retragerea multor persoane varstnice, de veniturile mici realizate, neatractive pentru tineri, si investitiile inca reduse in servicii si mica industrie.

O agricultura care poate hrani 80 de milioane, fata cu prognozata criza alimentara
 
Nu e de mirare ca, cu o asemenea balanta import-export, Romania are printre cele mai mari preturi la alimente raportat la veniturile populatiei.
Potrivit cifrelor Eurostat, salariile romanilor ating doar 20% din nivelul mediei UE, insa pretul cosului alimentar de baza ajunge la 66% din costul mediu european.
Cele mai scumpe sunt ouale, laptele si branzeturile, care se vand la preturi apropiate de media Uniunii Europene.  Pretul carnii, in Romania, depaseste cu putin jumatatea pretului mediu al acestui produs in UE.
La nivel mondial, pretul alimentelor isi continua cresterea, cerealele fiind cele care s-au scumpit cel mai mult in luna februarie.
Cu exceptia zaharului, toate grupele de marfuri monitorizate au inregistrat scumpiri in luna februarie, produse lactate si cereale avand cele mai mari cresteri de preturi fata de luna ianuarie.
La cereale, indicele preturilor a crescut in medie cu 3,7 % fata de ianuarie, fiind inregistrate cele mai mari preturi din iulie 2008. in cazul produselor lactate,  cresterile de preturi au ajuns la 4 % fata de ianuarie, iar la carne scumpirea a fost in medie cu 2% in luna februarie, fata de ianuarie.

(Sursa: cursdeguvernare.ro)

Articole din editia din data de 15 Martie 2011

  • Romania ar putea inregistra un mini-boom economic in 2012, an electoral

    Fonduri Europene
  • Centrala de la Cernavoda rezista la cutremurele care se pot produce in Romania

    Fonduri Europene
  • Litoralul romanesc nu are cu ce sa atraga turistii care renunta la Egipt si Tunisia

    Fonduri Europene
  • Targ de martisoare si dulciuri la Gradinita 52 din Constanta

    Fonduri Europene
  • Agricultura romaneasca versus agricultura UE

    Fonduri Europene
  • Articole din aceeasi categorie

  • 28 de persoane din Satu Nou au absolvit cursul de infirmier

    Fonduri Europene
  • Primăria Băneasa a lansat proiectul aResurse şi iniţiative comune dedicate mediului înconjurător (JOYRIDE)a

    Fonduri Europene
  • 5 familii din Satu Nou vor beneficia de extinderea locuințelor

    Fonduri Europene
  • Comuna Ciobanu accesează fonduri pentru creșterea producției de energie regenerabilă

    Fonduri Europene
  • 3 persoane din Satu Nou vor primi subvenții de minimis de până la 25.000 euro pentru deschiderea afacerilor

    Fonduri Europene
  • Medgidia, str. Republicii nr. 5, etaj 1
    Tel / fax: 0241810404
    Mobil: 0722721771