CETATEA CAPIDAVA SI ISTORIA EI

20 Aprilie 2007, Bogdan Chirita

Reportaje

Ruinele de la Capidava au fost cunoscute folcloric inca de mult, satul turcesc - colonie militara - intemeiat in sec. XVIII purtand numele de Kale-kouml;y, adica "satul cetatii". Primii exploratori stiintifici ai pamantului dobrogean, de la sfarsitul sec. XIX si inceputul sec. XX capitanul Mihai Ionescu- Dobrogeanu si Grigore Tocilescu au semnalat fortificatia si au adunat antichitati din zona ei. intr-o periegheza arheologica din anii imediat premergatori primului razboi mondial, Vasile Parvan o identifica si pune pe Pamfil Polonic tatal sa ridice un plan de situatie sumar al ruinelor. Imediat dupa razboi, Parvan intentiona sa puna in aplicare un amplu proiect de cercetare arheologica in Dobrogea in care sa angreneze pe toti elevii lui de la Bucuresti si Iasi. incepand din 1924 si continuand in anii 1926 si 1927 au fost initiate aici sapaturi arheologice, conduse de unul dintre asistentii lui Vasile Parvan si Grigore Florescu, ulterior conferentiar de epigrafie si antichitati la Facultatea de Litere a Universitatii din Bucuresti. Grigore Florescu a condus cercetarile de la Capidava pana in 1960, anul mortii sale pe santierul arheologic de la Drobeta. incepand din anul 1955 Grigore Florescu a fost secondat de o intreaga echipa de tineri, astazi cu totii cercetatori si oameni de cultura consacrati cum sunt de exemplu Petre Aurelian, (1955), Petre Diaconu (1955-56), Florian Anastasiu (1956-1957), Mitita Valceanu (1957-1958), Misu Davidescu (1956), Adrian Radulesc (1956), Simion Gavrila (1957), Radu Florescu (1955-1959) si Gloria Ceacalopol (1958-1959). De asemenea sapaturile s-au bucurat, in aceasta perioada, si de colaborarea arhitectilor Dinu Teodorescu, Garri Kuuml;st si P. Munteanu (1954-1974). in aceasta etapa, sub conducerea prof. Grigore Florescu, a fost cercetat stratul medio-bizantin, in sectoarele V, VI, VII si I. in anul 1959 cetatea a fost impartita pe sectoare de sapatura si s-a plantat un sistem general de referinta topografica - carouri de 5 X 5 m. De la moartea profesorului Grigore Florescu, in 1960 si pana in 1965 sapaturile au fost intrerupte din nou, de data aceasta pe considerente personale, legate de tendinta de control politic a activitatii stiintifice. in 1965, cu sprijinul Muzeului de arheologie al Dobrogei din Constanta (astazi Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie Constanta), Radu Florescu a reluat sapaturile, ajutat de Mihai Bucovala. De atunci si pana in prezent cercetarile au continuat fara intrerupere, in ciuda unor lipsuri trecatoare de fonduri sau de tehnica. Vrem sa accesam un proiect de la Ministerul Culturii si Consiliul Judetean Constanta pentru a intra in circuitul turistic atat cu cetatea Capidava cat si cu muzeul de Arheologie care este in apropierea acesteia. Desemenea vrem sa realizam in apropierea cetatii un loc cu casute pentru camping in care am putea caza eventualii turisti. Tot in circuitul turistic vrem sa introducem si Muzeul de Arta Plastica care adaposteste mai multe piese de o importanta inestimabila. Acest muzeu adaposteste picturi ale unor artisti celebri cum ar fi Tonita, Palade, Grigorescu si altii”, a precizat primarul comunei Topalu, Gheorghe Murat. incepand din 1967 a participat la sapaturi, din partea Institutului de Arheologie din Bucuresti.
Valeriu Georgescu a colaborat la inceput cu Radu Florescu a carui cercetare s-a intins pana in anul 1988, iar incepand din anul 1975 a initiat sapaturi in necropola tumulara si plana, de la est-sud-est de cetate, pana in anul 1988 cand a trecut la explorarea termelor romane de la sud-est de cetate. Conferentiar doctor Zaharia Covacef, dupa o scurta campanie la ferma romana de pe Vlahcanara, in afara cetatii, a reluat sapaturile urmarind de aceasta data nivelul romano-bizantin si roman. Mai tarziu a inceput sa lucreze la Capidava lector universitar dr. Cristian Matei care, dupa o campanie in care l-a secondat pe profesor dr. Radu Florescu a initiat cercetarea portului antic. Din vara anului 2001, la sapaturi participa si Marian Tiplic (asistent universitar la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu). Desfasurarea pe intinderea a trei generatii a cercetarilor de la Capidava este departe de a se apropia de sfarsit. intre timp, datorita descoperirilor dintre care multe cu caracter de unicat, Capidava si-a dezvaluit importanta deosebita, de fortificatie din perioada tarzie a Imperiului roman, oferind un exemplu tipic - in planul organizarii militare, administrative si eclesiastice - de trecere de la Imperiul roman la faza tarzie a acestuia, apoi la perioada romano-bizantina si in sfarsit la cea medio-bizantina si a devenit un santier scoala, frecventat de studenti de la patru universitati din Romania si anume: Universitatea crestina "Dimitrie Cantemir" Bucuresti, Universitatea Bucuresti, Universitatea "Ovidiu" din Constanta, Universitatea "Lucian Blaga" Sibiu.

Album foto

  • Articole din editia din data de 20 Aprilie 2007

  • CETATEA CAPIDAVA SI ISTORIA EI

    Reportaje
  • Remes si subventia pentru agricultori

    Reportaje
  • IN FINAL GASITA….. MOARTA

    Reportaje
  • CORPUL ALINEI ELENA SLAV A FOST GASIT IN APA

    Reportaje
  • ANIVERSAREA CENTRALEI NUCLEARE DE LA CERNAVODA

    Reportaje
  • Articole din aceeasi categorie

  • Medgidienii sunt nemultumiti de actuala conducere a Primariei

    Reportaje
  • Zilele Medgidiei - atac la buzunarele participantilor

    Reportaje
  • PSD vrea sa dea alocatie de 200 lei pana la majorat

    Reportaje
  • Indemnizatia pentru cresterea copilului va fi de 85% din venituri

    Reportaje
  • Platile directe catre fermieri dupa 20 februarie

    Reportaje
  • Medgidia, str. Republicii nr. 5, etaj 1
    Tel / fax: 0241810404
    Mobil: 0722721771