Zilele comunei Vulturu

16 Ianuarie 2009, Bogdan Chirita

Cultura
Aflata la 80 de km in nordul orasului Constanta, numarand 767 de locuitori, comuna Vulturu este o localitate taraneasca cu o istorie si o traditie proprie, care o face sa se deosebeasca de alte sate dobrogene.
Departe de a cadea intr-un patriotism local, sarbatoarea &Zilele comunei Vulturu& desfasurata in perioada 7-14 ianuarie s-a dovedit a fi o adevarata actiune chiar din initiativa locuitorilor de a reanima viata satului.
O calatorie cu masina prin satele dobrogene iti lasa de multe ori impresia ca la sat nu se intampla nimic. Si totusi, cata viata se ascunde in spatele soselei care traveseaza un sat. Sarbatoarea s-a constituit intr-o manifestare culturala si sociala care contribuie in mod considerabil la recuperarea identitatii de taran al satului dobrogean.

Prima atestare documentara a comunei Vulturu s-a realizat in 1854, pe 14 ianuarie, prin redactarea unui tacrir, in care se mentiona numele comunei, pe atunci Cartalu (tradus din limba turca, cartalu inseamna vultur).
Documentul a fost descoperit de profesorul de istorie Nicolae Moroianu din Medgidia cu multi ani in urma in volumul &Documente privind istoria Dobrogei& (1830 - 1877) intocmit de Tudor Mateescu, Bucuresti 1975 (p. 196) si inmanat primarului Neculae Berbec. Aceasta descoperire de datare istorica a existentei comunei Vulturu constituie o baza importanta a incercarii de mentinere vie si de perpetuare a identitatii culturale a &cartalenilor&.
Participarea satenilor la organizarea acestor zile a creat un adevarat sentiment de solidaritate si de apartenenta la o identitate culturala cartaleana.
De-a lungul saptamanii au fost organizate concursuri de sah, de tenis de masa si de table si calarie. La concursul de tenis de masa Octavian Berdila s-a clasat pe primul loc, fiind urmat de Maricel Berdila si Ionut Clopotaru. Concursul de table l-a avut invingator pe Ionel Marancea, succedat de Daniel Tigau si Ion Berdila. La sah, castigator a fost Stefan Parvu, urmat de Viorel Lehadus si Florin Berdila, iar la cros-Nicusor David. Locul II a fost ocupat de Georgian Ispir, iar locul III de George Berdila. Concursul de calarie l-a avut invingator pe Nicusor David, urmat de Costel Neagu si Gheorghita Eftinica.

Reprezentativ pentru intreaga comuna a fost meciul de fotbal dintre cele doua echipe: Valea-Mocani si Dealul-Cojeni organizat in prima zi a festivitatilor. Acest meci a perpetuat in mod simbolic o traditie mai veche a rivalitatii dintre mocanii din vale si cojenii din deal, traditie care se lasa reflectata mai ales in obiceiurile de iarna ale satului.
Desfasurarea concursurilor de sah, table si tenis de masa, a fost dedicata tuturor satenilor, pentru ca programul de festivitate organizat in Caminul Cultural i-a reunit pe toti satenii.
intalnirea varstei a treia a fost un moment de bucurie pentru batranii satului, batranilor li s-a organizat o petrecere numai pentru ei, fiind cinstiti cu o masa bogata in bunataturi de unde nu au lipsit sarmalutele, vinul de casa, tuica fiarta si cozonacii. Copii, sub indrumarea invatatorilor, au realizat un program de divertisment cu poezii si cantece pentru batranii satului.
E impresionant sa vezi ca in spatele unei priviri adancite de ani si a tacerii senine nu se ascunde doar o viata intreaga de munca a pamantului si de incercari grele, ci si multa tinerete care vibreaza de viata la auzul unei sarbe taranesti. Sezatoarea, un obicei atat de vechi in multe sate romanesti devenind adesea doar o frumoasa amintire, a reunit in incinta Caminului Cultural femeile din sat. S-au depanat gheme, s-a scarmanat si s-a tors lana, s-a impletit, s-a crosetat, si s-au dansat multe hore. Sezatoarea a fost organizata de directoarea scolii generale cu clasele I VII din comuna, Maria Berbec.

Printre realizarile Mariei Berbec amintesc crearea unui colt muzeistic al satului care a reusit sa-i implice pe sateni la conservarea obiectelor taranesti, realizarea unui album de istorie locala si a unui istoric al scolii. Albumul de istorie locala este, de fapt, un istoric al comunei care reuneste documente juridice, diplome acordate de-al lungul timpului locuitorilor satului, istorii orale ale veteranilor de razboi transcrise de elevi ai scolii generale din Vulturu.

Faptul ca exista astfel de initiative de a conserva istoria si obiceiurile locale nu printr-un imbold institutional ci dintr-o constiinta a locuitorilor de a apartine unei comunitati satesti reprezinta un model de reincarcare a propriei energii, de producere a unor valori care ii definesc si, prin urmare, de reproducere a propriei identitati.
Eforturile Mariei Berbec care s-au concretizat in realizarea unei adevarate monografii a comunei Vulturu au fost apreciate si de Mrejeru Marinela, de la prefectura Constanta, prezenta si aceasta la sezatoare. &in momentul in care Romania este o tara europeana, care priveste spre viitor, dumneavoastra ati reusit in aceasta seara sa impletiti aici trecutul si viitorul satului romanesc prin activitatile pe care le-ati creat.&
Sambata a fost prezentata la Biblioteca Comunala monografia localitatii, dupa care s-a desfasurat cross-ul comunei de la plancarta cea din deal cu numele comunei pana la cea din vale, devenit si acesta traditie. La concurs s-au putut inscrie toti locuitorii, fara limita de varsta.
in ultima zi a festivitatilor a avut loc o slujba de comemorare a eroilor comuna dovedeste un cult deosebit pentru eroi si in general pentru morti apoi festivitatea de premiere a castigatorilor participanti la concursuri, seara incheindu-se cu un bal si un concurs de dans.

Album foto

  • Articole din editia din data de 16 Ianuarie 2009

  • Zilele comunei Vulturu

    Cultura
  • Spectacol dedicat Luceafarului poeziei romanesti

    Cultura
  • Cinci tineri au inotat dupa Cruce

    Cultura
  • Credinciosii musulmani au sarbatorit Asure

    Cultura
  • Pensiile cresc cu 50% anul viitor

    Cultura
  • Articole din aceeasi categorie

  • Cea de-a treia ediție a Festivalului de Jocuri și Reconstituiri Istorice - DAPYX, Medgidia 2019, aproape de start

    Cultura
  • Poetul, Mihai Eminescu, omagiat la Cumpana

    Cultura
  • Festivalul Folcloric al Prieteniei ETHNOS DOBROGEA INTERNATIONAL, Editia a-II-a

    Cultura
  • DAPYX 2018, cel mai mare Festival de gen din Estul Europei

    Cultura
  • Povestea regelui Dapyx

    Cultura
  • Medgidia, str. Republicii nr. 5, etaj 1
    Tel / fax: 0241810404
    Mobil: 0722721771