Fata Morgana din Canaraua Fetii

4 Iulie 2008, Bogdan Chirita

Administratie locala
Bisericuta rupestra descoperita de calugarii de la Dervent e de negasit
in vara anului trecut, mai multe ziare publicau o stire despre calugari ai Manastirii Dervent ce ar fi descoperit o bisericuta rupestra in rezervatia Canaraua Fetii, de langa Baneasa. Directorul Muzeului de Istorie din Calarasi, Marian Neagu, a confirmat descoperirea si a oferit chiar si cateva date vagi despre complexul monahal. Cel mai important beneficiu de imagine l-a avut insa Arhiepiscopia Tomisului, care a remis si un comunicat de presa, in care arata ca descoperirea respectiva a avut loc in cadrul primei tabere de arta crestina din Romania, organizata la Manastirea Dervent. O echipa a saptamanalului DEZVaLUIRI s-a deplasat, imediat dupa descoperire, la Canaraua Fetii, insotita de un reprezentant al Manastirii Dervent, dar nu a reusit sa localizeze in teren descoperirea arheologica.

Din luna iulie a anului trecut si pana in prezent, s-a asternut o tacere deplina asupra acestui subiect, nu a fost efectuat niciun studiu arheologic in zona, si nimeni nu a putut prezenta nici macar o fotografie din bisericuta. in aceste conditii apare intrebarea legitima daca respectivul asezamant religios a fost descoperit cu adevarat sau avem de-a face doar cu o speculatie bazata pe descoperiri arheologice anterioare din Canaraua Fetii, aflate insa in prelungirea vaii dincolo de granita, in Bulgaria. Poate nu intamplator se lucreaza abia acum la un proiect de finantare europeana pentru cercetarea intregii zone, atat in Romania, cat si in Bulgaria.

Sub semnul legendelor

Canaraua Fetii este un canion stancos, de vreo de 20 kilometri lungime, ce incepe langa balta Iormac (in apropierea orasului Baneasa) si trece granita in Bulgaria, unde poarta numele de Suha Reka (Raul Secatrdquo;). Valea larga despre care unii specialisti spun ca este fostul curs al fluviului Dunarea, serpuieste printre adevarate cetati de calcar cu crenelurile acoperite de vegetatie. Sunt paduri nesfarsite ce se intind pe mii de hectare, in Romania si Bulgaria. Stancile sunt roase, rupte, fisurate, ascunzand in maruntaie nise, hornuri, grote si chiar o pestera. Canaraua este unica si in ce priveste clima, flora si fauna, fiind considerata o zona de granita, intre regiunea ponto-caspica si cea sub-mediteraneana. De aceea, Rezervatia Naturala Canaraua Fetii prezinta specii caracteristice ambelor regiuni. Cercetatorii au identificat in aceasta vale si in padurile din imprejurimi aproximativ 1000 de specii de plante superioare, reprezentand 27% din flora Romaniei, multe dintre ele fiind caracteristice spatiilor balcanic si mediteranean.
Memoria colectiva, fixata in legendele locului, nu retine vreo traditie legata de calugari sau sihastri care sa fi locuit in zona, ci se opreste la perioada dominatiei otomane in Dobrogea. Batranii din satele cu case stranse ghem in vaile dintre dealuri povestesc ca romanii din zona isi ascundeau fetele in grotele de la Canara, de frica turcilor. Povestea spune ca turcii au descoperit pana la urma ascunzatorile si mai multe fete s-au aruncat de pe stanci, platindu-si cu viata onoarea pe care si-au pastrat-o nepatata.
Traditia calugarilor de sub pamant
Vorbind despre asa-zisele descoperiri de la Canaraua Fetii, arheologul Marian Neagu a facut referire la monumentele asemanatoare, de la Basarabi si Independenta. Bisericutele de la Basarabi, cele mai reprezentative si mai bine conservate, au fost datate in secolele X-XI si par a fi expresia ofensivei Imperiului Bizantin in Dobrogea. Aceasta teorie este sustinuta si de construirea valului de aparare ce trece chiar prin fata complexului rupestru. La Basarabi, au fost descoperite intr-un deal de creta sase biserici dispuse pe mai multe niveluri, unite prin tunele de acces, precum si locuinte ale unor comunitati de calugari. Din pacate, Complexul de la Basarabi nu a fost cercetat in totalitate si unele dintre inscriptii au disparut din cauza conditiilor de conservare si a calcarului foarte sfaramicios.
Mai multi cercetatori au facut comparatii intre aceste bisericute subterane si descoperirile similare de la Independenta sau Pestera Casian. in ce priveste natura comunitatilor ce au locuit aceste adaposturi ascunse in piatra, intre cercetatori au fost dezbateri aprinse. in timp ce unii vorbesc despre comunitati de calugari organizate dupa modelul Capadociei sau Siriei, altii cred ca e vorba despre grupari eretice”, desprinse de doctrina oficiala. intr-adevar, intre inscriptiile de pe peretii bisericutelor de la Basarabi (reprezentari geometrice, figuri antropologice si zoomorfe, dublate de inscriptii in caractere runice, chirilice, glagolitice sau grecesti) pot fi intalnite simboluri straine de traditiile crestine si cu atat mai mult de mediile calugaresti: animale ce se reproduc, motivul labirintului, o prova de corabie vinkinga.
in ce priveste descoperirile de la la Suha Reka, cercetarile arheologice au inceput acolo in anii 80 si au pus in evidenta comunitati monahale si bisericute rupestre datate in secolele V VII. Arheologii au demonstrat ca viata acestor comunitati a fost intrerupta in secolul VII, odata cu patrunderea in zona a slavilor si protobulgarii. Bisericutele-grote sunt din nou locuite intre secolele X XIII.
Nu exista nici o dovada
Desi a trecut mai bine de un an de la momentul in care Arhiepiscopia Tomisului si Muzeul de Istorie din Calarasi anuntau descoperirea complexului rupestru de la Canaraua Fetii, nimeni nu a mai vorbit de acest subiect. Reporterii nostri au mers in canara, impreuna cu un calugar al Manastirii Dervent. Calugarul ne-a condus in pestera Canaraua Fetii, cel mai lung tunel din zona, cu o intrare din spatele braului de stanci si o iesire suspendanta in peretele abrupt, la circa 25-30 metri deasupra nivelului vaii. in grota nu am reusit sa gasim nici un indiciu care sa ateste ca acolo a fost un lacas de cult. Nici calugarul nu a stiut sa ne dea vreo lamurire. Contactat telefonic, arheologul Marian Neagu ne-a dat informatii evazive, spunand ca nu el ar fi fost acolo, ci niste colegi care i-ar fi povestit despre bisericuta. S-a oferit sa ne trimita si fotografii, dar nici ele nu au elucidat misterul, caci erau cadre de ansamblu, luate de la baza peretelui. Nici directorul Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie Constanta, Constantin Chera, nu stie mai multe lucuri despre bisericute: Eu nu am vazut complexul rupestru si nici fotografii de acolo. Marian Neagu mi-a spus cate ceva. in curand va incepe un proiect transfrontalier de cercetare a zonei, in colaborare cu colegii bulgari. Oricum, zona, pe ansamblu, e bogata in astfel de vestigiirdquo;. Pana cand va incepe acest proiect de cercetare arheologica, in lipsa unor dovezi concrete, complexul rupestru de la Canaraua Fetii ramane doar o ipoteza.
Biserica prabusita de la Independenta
Bisericuta rupestra de la Independenta, comuna Cerchezu, e situata tot intr-o canara, aroape de granita cu Bulgaria. Ea a fost cercetata in 1981, dupa ce un localnic i-a chemat in zona pe arheologii de la Constanta, sa le arate cateva grote ciudate sapate intr-un perete de piatra. in urma unui puternic cutremur, o stanca uriasa se pravalise intr-o vale si scosese la iveala o rana adanca in trpul muntelui. Era interiorul unei biserici rupestre cu mai multe camere, construita pe doua niveluri. Cercetatorii au descoperit un complex rupestru asemanator celui de la Basarabi, de dimensiuni ceva mai reduse, cu o bisericuta (compartimentata in trei incaperi: pronaos, naos si altar) si morminte. Bisericuta are o lungime de aproximativ sapte metri, iar pe peretele de nord al altarului se afla o mica fereastra sapata in stanca, ce se continua intr-o galerie lunga de vreo 35 de metri. Altarul are aproximativ doi metri inaltime, iar in naos se pastreaza urma unei banchete sapate in piatra. Chiar langa intrare, se mai afla o incapere mica, in care au fost descoperite trei morminte, profanate in timp. Complexul a fost locuit in doua etape, sec. V-VI si sec. IX-X. Istoricii considera ca descoperirile de la Dumbraveni sunt similare cu cele din Bulgaria, zona Silistra si Suha-Reka.

Un articol preluat din dezvaluiri.ro

Album foto

  • Articole din editia din data de 4 Iulie 2008

  • Administratia din Pecineaga aplica proiecte cu finantare europeana

    Administratie locala
  • Proiecte importante, in Lumina

    Administratie locala
  • Cirjaliu sprijina tinerii

    Administratie locala
  • Proiectele pentru pensiuni se vor depune din septembrie

    Administratie locala
  • Fata Morgana din Canaraua Fetii

    Administratie locala
  • Articole din aceeasi categorie

  • Primăria Medgidia va amenaja un parc public in zona de nord a municipiului

    Administratie locala
  • Pași importanți pentru realizarea proiectului de asfaltare a drumurilor din Vulturu

    Administratie locala
  • Lucrări la rețeaua de alimentare cu apă a comunei Bărăganu

    Administratie locala
  • Demersuri pentru construire sală de sport în Cerchezu

    Administratie locala
  • Stadionul din localitatea Negru Vodă în proces de reabilitare

    Administratie locala
  • Medgidia, str. Republicii nr. 5, etaj 1
    Tel / fax: 0241810404
    Mobil: 0722721771