Administrație locală

Pragul valoric in care statul poate incheia contracte fara licitatie, ridicat substantial din iulie

Pragul valoric in limita caruia institutiile publice pot incheia contracte prin achizitie directa, fara licitatie, a fost dublat de la 15.000 euro la 30.000 euro pentru produse si servicii si ridicat de la 15.000 euro la 100.000 euro pentru lucrari, plafoane valabile incepand cu luna iulie acest an.

Majorarea substantiala a limitei valorice pentru achizitiile directe a fost pregatita atat de fostul Guvern Boc, cat si de actualul Executiv, dar decizia a fost de fiecare data amanata, pe fondul criticilor publice. De aceasta data, insa, ridicarea pragului a fost aprobata in Camera Deputatilor, printr-un amendament introdus de reprezentanti ai grupurilor parlamentare PSD, PNL si minoritatilor nationale la o ordonanta aprobata de Guvern la sfarsitul anului trecut privind modificarea sistemului de achizitii publice, si a fost promulgata de presedinteleTraian Basescu, urmand sa fie aplicata incepand cu luna iulie a acestui an. La finele anului trecut, inainte de aprobarea acestei ordonante, Guvernul a anuntat oficial ca ia in calcul majorarea pragului la achizitiile directe, de la 15.000 euro la 30.000 euro, dar a renuntat pe fondul criticilor publice.Intentia Guvernului de a dubla pragul achizitiilor directe a fost anuntata de MEDIAFAX in iulie anul trecut si confirmata ulterior de catre presedintele Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP), Lucian Vladescu, cu argumentul ca majorarea pragului de achizitii directe va permite „flexibilizarea procesului de atribuire a contractelor de achizitie publica, avand in vedere si gradul scazut de absorbtie a fondurilor europene”. Exact acelasi argument este folosit si de catre deputatii care au introdus acum in ordonanta Guvernului amendamentul prin care o autoritate contractanta va avea dreptul sa achizitioneze direct produse, servicii sau lucrari, in masura in care valoarea achizitiei este de maximum 30.000 euro echivalent in lei (fata de 15.000 euro in prezent) pentru fiecare achizitie de produse ori servicii si de maximum 100.000 euro (fata de tot 15.000 euro in prezent) pentru fiecare achizitie de lucrari. „Este necesara cresterea pragului pragului pentru achizitia directa de la echivalentul in lei a 15.000 euro, fara TVA, la echivalentul in lei a 30.000 euro pentru produse si servicii, respectiv a 100.000 euro pentru lucrari, fara TVA, pentru flexibilizarea procesului de atribuire a contractelor de achizitie publica si pentru cresterea gradului scazut de absorbtie a fondurilor europene”, este motivarea parlamentarilor, identica celei prezentate de Guvern la finele anului trecut. Majorarea pragului de achizitii directe a fost pregatita si de fostul Guvern Boc, dar proiectul a fost abandonat dupa ce a devenit public si a generat critici din partea reprezentantilor PSD, aflati atunci in opozitie. In iunie 2010, se stabilea ca pragul achizitiilor publice directe va fi majorat de la 15.000 euro la 50.000 euro pentru bunuri si servicii si de la 40.000 euro la 100.000 euro in cazul lucrarilor, iar limita maxima pana la care pot fi atribuite contracte de lucrari prin procedura cererii de oferte va creste de peste sase ori, la 4,85 milioane euro. Surse oficiale au declarat atunci ca proiectul de ordonanta a fost trimis spre avizare la mai multe ministere. Secretariatul General al Guvernului a confirmat ca a initiat o ordonanta de urgenta privind modificarea legislatiei achizitiilor publice, dar a sustinut ca isi asuma doar majorarea pragului la achizitia prin cerere de oferta, nu si pentru achizitia directa. Conducerea PSD Cluj-Napoca a acuzat atunci PDL ca pregateste „un tun cu banii publici”, intrucat Guvernul ia in calcul cresterea plafonului de atribuire a contractelor de lucrari publice pentru a-si plati datoriile din campania electorala.
In final, proiectul nu a mai fost aprobat de Guvernul PDL.
Piata achizitiilor publice reprezinta in jur de 15% din PIB-ul Romaniei, iar statul, prin institutiile si companiile sale, este cel mai mare cumparator. Analistii consultati acum doi ani de Ziarul Financiar apreciau ca intre 20 si 40% dintre contractele incheiate cu statul sunt „cu dedicatie”.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*