STRESUL SI BOLILE ASOCIATE

9 Octombrie 2012, Tamara Nichita

Psihologie

Stresul in medicina reprezinta o dezvoltare psihica chimica sau emotionala care provoaca surmenaj, ce poate duce la boli psihice. Reprezinta o provocare directa a instinctului de supravietuire si declanseaza reactii fizice si chimice. Atunci cand suntem stresati ne simtim coplesiti de o senzatie puternica numita panica. Aceasta este rezultatul unei puternice secretii de adrenalina-hormonul produs de glandele suprarenale, controlate de sistemul nervos.
Efectele potentiale ale stresului pot fi grupate in cinci categorii, si anume:
efecte subiective: anxietate, agresiune, apatie, plictiseala, oboseala, indispozitie, scaderea increderii in sine, nervozitate, sentimentul de singuratate;
efecte comportamentale: predispozitie spre accidente, alcoolism, abuz de cafea, tendinta de a manca si/sau de a fuma excesiv, comportament impulsiv;
efecte cognitive: scaderea abilitatii de a adopta decizii rationale, concentrare slaba, scaderea atentiei, hipersensibilitate la critica, blocaje mentale;
efecte fiziologice: cresterea glicemiei, a pulsului, a tensiunii arteriale, uscaciunea gurii, transpiratii reci, dilatarea pupilelor;
efecte organizationale: absenteism, productivitate scazuta, izolare, insatisfactie in munca, reducerea responsabilitatii, reducerea loialitatii fata de organizatie, demisii.
Stresul si boala. Daca o persoana are deja o boala, cum ar fi o boala de cord sau o forma de diabet, atunci accentuarea tensiunii musculare si cresterea nivelului de zahar din sange, generate de stres, pot agrava aceste suferinte.
Stresul poate elimina capacitatea sistemului imunitar de a lupta cu boala, ca in cazul infectiilor virale, a maladiilor in care sistemul imunitar nu functioneaza la parametri si astfel sunt atacate tesuturile (maladii de autoimunizare si unele forme de cancer).
Hipertensiunea. Deoarece tensiunea arteriala se ridica uneori in reactiile stresoare, se suspecteaza o posibila legatura intre stres si hipertensiune. Hipertensiunea cronica - stare anormala sustinuta prin tensiune arteriala inalta ce poate conduce la boala cardiovasculara - este apreciata ca fiind legata de stres.
Bolile de inima. Se considera ca stresul este un factor ce contribuie la instaurarea bolii de inima. Exista legaturi ce pot fi explicate intre boala de inima si anumite comportamente ce au fost asociate cu nivele ridicate de stres. Astfel s-ar putea spune ca personalitatea predispusa la boala coronariana este una care suspecteaza motivele altora, se simte in mod frecvent furioasa si isi exprima ostilitatea netinand cont de sentimentele acestora.
Cancerul. Rolul stresului in dezvoltarea cancerului este foarte mult dezbatut.Tensiunea psihica poate juca un rol in debutul cancerului la anumite persoane ce pot fi predispuse sa dezvolte aceasta maladie. Desi unii cercetatori nu sunt inca convinsi ca anumite emotii sau trasaturi de personalitate pot accentua riscul persoanelor pentru cancer, totusi exista posibilitatea unei astfel de relatii. Este cu totul acceptat ca odata ce individul este diagnosticat ca avand cancer, starea emotionala a acestuia se va constitui intr-unul din factorii ce determina reusita tratamentului.
Bolile infectioase si sistemul imunitar. Prin alterarea sistemului nervos si a celui hormonal, stresul persistent creeaza, intr-un fel, climatul fertil pentru maladie. Stresul poate avea un efect direct asupra sistemului imunitar - grup de mecanisme din organism ce lucreaza laolalta pentru a lupta cu infectia - prin reducerea capacitatii sale de functionare eficienta.
De asemenea, stresul poate actiona in maniera indirecta asupra rezistentei organismului la infectie in cazul in care persoana are o alimentatie saraca, isi neglijeaza intretinerea fizica, nu doarme, fumeaza sau bea prea mult sau manifesta o conduita prin care isi poate periclita sanatatea.
Persoanele care au inregistrat stres psihologic pe termen lung ca rezultat al evenimentelor stresante in viata, tind sa manifeste modificari imunologice ce pot conduce la infectii, cat si la maladii maligne.
Formele de diabet si ulcerul (digestiv). Atat diabetul, cat si ulcerul au conexiuni directe cu stresul. In cazul formelor de diabet, atunci cand stresul genereaza cresterea nivelului de glucoza in sange, celulele pancreatice reactioneaza, producand insulina, un hormon ce ajuta la reglarea nivelului de glucoza in sange. Stresul cronic poate distruge aceste celule, care nu pot fi inlocuite, eliminand sever capacitatea pancreasului de a elabora insulina necesara pentru a controla nivelul glucozei in sange. Acest fapt are ca rezultat un risc crescut pentru declansarea diabetului in special la acei indivizi care au predispozitie genetica la boala.
Astmul si alergiile. Deoarece stresul afecteaza raspunsul imunologic al organismului, acesta a fost asociat cu astmul si alte alergii. Aceste stari rezulta adesea din reactia sistemului imunitar al organismului la un agent de invadare.
Dereglari ale pielii. Se considera ca stresul agraveaza cateva aspecte ale pielii, cea mai severa fiind eczema. Aceasta stare de inflamare este caracterizata prin inrosire, mancarime si leziuni create de transpiratie. Eczema poate dispare sau persista cateva luni sau chiar ani. Medicii au observat ca, atunci cand nivelul de stres este ridicat, eczema sau alte tulburari ale pielii se extind.
Tulburari mentale. Stresul genereaza framantari emotionale, care pot agrava dereglarile emotionale existente. Totusi este dificil de stabilit rolul stresului in producerea tulburarilor emotionale si mentale.
In zilele noastre exista numeroase teorii despre posibilele relatii dintre stres si disfunctia mentala. Observatiile au evidentiat o incidenta ridicata a evenimentelor de stres major din viata cu putin timp inainte de debutul schizofreniei, depresiei si tulburarilor non-psihotice. Unele teorii presupun ca unii indivizi se nasc cu predispozitie la tulburarile mentale, care pot transpare sub actiunea unui stres neobisnuit.
Exista momente in care stresul nu poate fi evitat, in aceasta situatie este important sa invatam sa ne descurcam, astfel incat sanatatea sa fie cat mai putin afectata. Acesta presupune o tratare efectiva si exacta a situatiei si gasirea unor solutii pozitive de rezolvare.

"Nu exista niciun motiv suficient de bun pentru a ne opri din dezvoltare si schimbare pana in ultima zi a vietii noastre."
Karen Horney


Articole din editia din data de 9 Octombrie 2012

  • Marcela Scripcaru a castigat Trofeul "Dan Spataru"

    Psihologie
  • Lucrarile la gradinita din Razoare, sistate din lipsa de fonduri

    Psihologie
  • "Ziua Recoltei" la Aliman

    Psihologie
  • Proiecte continuate cu greu in comuna Adamclisi

    Psihologie
  • Inlocuirea pietrei cubice de pe strada principala din orasul Baneasa

    Psihologie
  • Articole din aceeasi categorie

  • ALEGERILE NOASTRE

    Psihologie
  • Viata, Emotiile schimba realitatea

    Psihologie
  • GUTURAIUL SI GRIPA DE TOAMNA

    Psihologie
  • STAREA DE PLICTISEALA

    Psihologie
  • LUMEA IN CARE MAI TRAIM

    Psihologie
  • Medgidia, str. Republicii nr. 5, etaj 1
    Tel / fax: 0241810404
    Mobil: 0722721771