Fonduri Europene

Reducerea prefinantarii la 10% va afecta doua treimi dintre beneficiari

Masura diminuarii cuantumului prefinantarii acordate in proiectele finantate din fonduri structurale si de coeziune de la 30% la 10% se va rasfrange asupra a doua treimi dintre beneficiari, mai ales IMM-uri, organizatii neguvernamentale sau autoritati locale, sustin majoritatea consultantilor. Altii apreciaza ca, desi pe termen scurt va pune probleme de lichiditate, pe termen lung va conduce la mai multa rigoare in implementare, iar problema care ramane nerezolvata este cea privind gestiunea dosarelor de rambursare de catre autoritatile de management.
Pana in prezent, avansul pentru prefinantarea proiectelor europene se ridica la 30% din valoarea contractului. insa, motivand ca multe dintre firmele care contracteaza prefinantarea nu mai trimit ulterior facturile aferente cheltuielilor, astfel incat ministerele sa transmita la randul lor actele de decont la Bruxelles, guvernul a decis sa reduca plafonul prefinantarii la 10% din valoarea eligibila a proiectului. Pe data de 26 iulie a fost publicat in Monitorul Oficial Ordinul ministrului Finantelor nr. 2359, urmat a doua zi de un altul – Ordinul ministrului Finantelor nr. 2370, care aducea rectificari. Principalele prevederi cuprinse in aceste ordine se refera la reducerea procentului de prefinantare acordata beneficiarilor de la 30% la 10%, acordarea prefinantarii in transe, astfel incat prima transa sa nu poata depasi 5%, iar urmatoarele transe sa se acorde numai dupa autorizarea cheltuielilor efectuate, in valoare de minimum 60% din valoarea cumulata a transelor anterioare de prefinantare. Suma solicitata prin prima cerere de rambursare nu se mai ramburseaza integral.
Pana in prezent, recuperarea prefinantarii se facea prin deducerea a minimum 30% din cererile de rambursare depuse incepand de la a doua cerere de rambursare. Prima cerere de rambursare era restituita integral ca un sprijin pentru sustenabilitatea demararii si continuitatii proiectului. De acum inainte, recuperarea incepe chiar cu prima cerere de rambursare, care va fi platita in procent de maximum 70%. Alte noi prevederi sunt recuperarea intregii prefinantari de catre autoritatile de management, in situatia proiectelor pentru care beneficiarii nu transmit nicio cerere de rambursare in termen de maximum patru luni de la primirea acesteia, precum si recuperarea de catre AM-uri a prefinantarii neutilizate, in cazul proiectelor pentru care beneficiarii nu transmit, in termen de maximum sase luni de la primirea primei transe de prefinantare, cereri de rambursare in cuantum de minimum 60% din valoarea prefinantarii acordate.
Concret, indiferent de prefinantarea primita, aceasta trebuie cheltuita si solicitata spre rambursare in procent de minimum 60% in maximum sase luni de la primire. 
Catalin Vatafu, seful ACIS, a explicat, intr-un comunicat, ca noul cuantum al prefinantarii ar trebui sa fie suficient pentru un beneficiar riguros. „Cota de 10%, nou stabilita, desi este mai redusa decat cea acordata pana in prezent, este suficienta pentru a asigura corespunzator gestiunea financiara a implementarii proiectului in conditiile in care beneficiarul asigura o riguroasa corelare a activitatilor proiectului cu depunerile la autoritatile de management ale cererilor de rambursare a cheltuielilor. Aceasta modificare legislativa s-a dovedit a fi necesara in conditiile in care prefinantarea acordata initial in procent de 30%-40% nu a generat, din partea beneficiarilor, un volum suficient de cereri de rambursare a cheltuielilor efectuate in proiecte, pentru a permite derularea unui flux financiar coerent al sumelor primite in acest scop de la Uniunea Europeana”, a declarat seful Autoritatii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS), Catalin Vatafu.
De cealalta parte, consultantii isi exprima speranta ca autoritatile au adoptat noul pachet de masuri pe baza unei analize privind impactul negativ pe care l-ar putea avea asupra proiectelor aflate in implementare. „Speram ca aceste masuri nu au fost luate fara a se analiza impactul negativ pe care il vor avea asupra proiectelor aflate in implementare sau in curs de semnare si ca, de asemenea, nu se va proceda la aplicarea lor cu titlu retroactiv. O astfel de abordare ar conduce la blocarea multor proiecte care au intrat deja in implementare pe vechiul mecanism de prefinantare, mai ales in contextul in care rambursarile nu sunt facute in termenele asumate”, a declarat Dan Barna, directorul unei societati de consultanta. Acesta spune ca marea problema la care Ordinul 2359 nu da un raspuns este legata de contractele la care se va aplica. „Este evident ca pentru contractele noi aceasta va fi regula. Cum se va aplica ea insa la cele aflate in curs de implementare ramane o intrebare delicata. Riscul major il va reprezenta rezilierea a numeroase contracte”, a afirmat Barna. 
in legatura cu mecanismul prefinantarii, statele membre se comporta in relatia cu Comisia Europeana similar cu modul in care se comporta beneficiarii in relatia cu statul membru. Cu alte cuvinte, si Romania a primit de la CE bani in avans pentru a putea „pune pe picioare” mecanismul absorbtiei fondurilor si pentru a se sustine financiar pana in momentul in care se trimit cereri de decontare spre Bruxelles si incepe sa functioneze mecanismul rambursarilor, a explicat Dan Barna. „Pentru 2007-2013, Romania a beneficiat de avansuri de la CE de aproximativ doua miliarde de euro, acordate astfel: avansurile s-au primit, conform regulilor CE, doar in primii trei ani ai exercitiului financiar (2007, 2008 si 2009). Suma totala a avansurilor a fost de 7% din alocarea totala 2007-2013 din Fondul Social European si Fondul European pentru Dezvoltare Regionala si 10,5% din alocarea totala 2007-2013 din Fondul de Coeziune, acordata in transe anuale.
in total, aproximativ 1,574 miliarde de euro. in plus, in 2009, ca parte a planului de redresare economica a UE, prefinantarea Romaniei a fost marita cu inca aproximativ 384 mil. euro. Asadar, Romania a primit de la CE aproximativ 1,958 miliarde de euro prefinantare”, a spus Barna. 
(Sursa: Financiarul)

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*